Cât ar cântări Moldova în economia UE. Doar 0,1% din PIB-ul blocului, la nivelul Maltei

România a ajuns în 2025 să genereze aproximativ 2% din PIB-ul total al Uniunii Europene, după o creștere puternică în ultimele două decenii. Ponderea economiei românești în PIB-ul blocului comunitar a urcat de la circa 0,8% în 2005 la 2% în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste două ori, potrivit datelor Eurostat prezentate de Euronews.

La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul a însumat în 2025 aproximativ 18.800 de miliarde de euro.

Germania rămâne detașat cea mai mare economie a UE, cu o pondere de 24,1% din PIB-ul blocului, echivalentul a aproximativ 4.500 de miliarde de euro. Franța ocupă locul al doilea, cu 15,9%, urmată de Italia, cu 12%, și Spania, cu 9%.

Împreună, cele patru mari economii Germania, Franța, Italia și Spania generează circa 61% din întreaga economie a Uniunii Europene.

Țările de Jos completează topul primelor cinci economii, cu o pondere de 6,2%. Polonia se apropie rapid de pragul de 5%, ajungând la 4,9%, în timp ce Belgia reprezintă 3,4% din PIB-ul UE.

Suedia și Irlanda au fiecare câte 3,2%, Austria – 2,7%, Danemarca – 2,2%, iar România – 2%.

În alte 15 state membre, ponderea individuală în economia UE este mai mică de 2%. Împreună, acestea generează doar 11,2% din PIB-ul blocului.

Cehia are o pondere de 1,8%, Portugalia – 1,6%, Finlanda – 1,5%, Grecia – 1,3%, iar Ungaria – 1,2%. La polul opus se află Malta, cu doar 0,1%, în timp ce Cipru, Letonia și Estonia generează fiecare câte aproximativ 0,2% din PIB-ul Uniunii.

Datele pentru ultimii 20 de ani arată însă o schimbare importantă a raportului de forțe economice în interiorul UE.

Polonia a înregistrat cea mai puternică ascensiune, ponderea sa crescând de la 2,6% în 2005 la 4,9% în 2025, adică un avans de 2,3 puncte procentuale.

România se numără, de asemenea, printre marii câștigători. Ponderea sa a crescut cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în perioada 2005–2025, ceea ce înseamnă că greutatea economiei românești în PIB-ul european s-a majorat de peste două ori.

Irlanda a înregistrat un avans de 1,4 puncte procentuale, iar Cehia a crescut de la 1,2% la 1,8%. Bulgaria și-a dublat ponderea, de la 0,3% la 0,6%.

La celălalt capăt al clasamentului, Italia și Franța au pierdut cel mai mult teren.

Italia genera 15,6% din PIB-ul UE în 2005, față de 12% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 puncte procentuale. Franța a coborât de la 18,4% la 15,9%, pierzând 2,5 puncte.

Spania și Grecia au pierdut câte 0,7 puncte procentuale, în timp ce Germania a rămas aproape stabilă pe parcursul celor 20 de ani, cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale.

Dacă este analizată doar perioada 2015–2025, Germania a pierdut însă un punct procentual, coborând de la 25,1% la 24,1% din PIB-ul UE. Franța a pierdut două puncte procentuale, iar Italia 1,5 puncte.

În schimb, Polonia și-a continuat ascensiunea și în ultimul deceniu, câștigând încă 1,4 puncte procentuale.

Deși Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene, o comparație pur orientativă arată dimensiunea economiei sale în raport cu blocul comunitar. PIB-ul Republicii Moldova a fost de aproximativ 20,35 miliarde de dolari în 2025, echivalentul a circa 18 miliarde de euro. Raportat la economia UE, de aproximativ 18.800 de miliarde de euro, Moldova ar reprezenta în jur de 0,1% din PIB-ul Uniunii. Ca pondere, economia moldovenească s-ar situa astfel aproximativ la nivelul Maltei, statul membru cu cea mai mică contribuție la PIB-ul UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un conflict pornit de miliardarul polonez Rafał Brzoska, fondatorul companiei de curierat InPost, împotriva Meta capătă acum dimensiune politică, după ce autoritățile de la Varșovia au cerut Comisiei Europene să sancționeze gigantul american cu 250 de milioane de euro pentru modul în care gestionează reclamele frauduloase și conținutul fals distribuit pe platformele sale.

Brzoska a criticat public Meta după ce imaginea sa ar fi fost folosită fără acord în materiale publicitare înșelătoare. Omul de afaceri a cerut companiei să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului fraudulos și a reclamelor care folosesc identitatea unor persoane cunoscute pentru a promova scheme de investiții sau alte escrocherii.

Scandalul s-a amplificat după apariția pe Facebook a unui videoclip deepfake în care ar fi fost folosită o versiune generată cu inteligență artificială a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pentru promovarea unui program de investiții fraudulos.

Guvernul polonez a reacționat dur și a cerut intervenția Comisiei Europene. Ministrul pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a anunțat că se așteaptă ca Bruxelles-ul să demareze rapid procedurile care ar putea duce la amendarea Meta.

„Acest Vest Sălbatic de pe platformă trebuie să se termine”, a declarat Gawkowski, cerând companiei să introducă imediat instrumente eficiente pentru eliminarea escrocheriilor, a publicității false și a promovării aplicațiilor ilegale.

Într-o postare publicată joi pe X, ministrul polonez a prezentat prima pagină a unei scrisori datate 26 august și adresate Hennei Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

În document, autoritățile poloneze susțin că amploarea reclamelor frauduloase indică probleme serioase în modul în care funcționează sistemul publicitar al uneia dintre cele mai mari platforme online de pe piața unică europeană.

Varșovia mai acuză că, în pofida sesizărilor repetate venite din partea autorităților și a echipelor poloneze de securitate cibernetică, Meta nu ar fi reușit să implementeze măsuri suficient de eficiente pentru combaterea reclamelor frauduloase.

Cazul lui Brzoska a devenit astfel parte a unei dispute mai largi privind responsabilitatea marilor platforme tehnologice pentru conținutul sponsorizat distribuit utilizatorilor și pentru folosirea deepfake-urilor în fraude financiare.