Cât ar cântări Moldova în economia UE. Doar 0,1% din PIB-ul blocului, la nivelul Maltei

28 Aug. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Aug. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

România a ajuns în 2025 să genereze aproximativ 2% din PIB-ul total al Uniunii Europene, după o creștere puternică în ultimele două decenii. Ponderea economiei românești în PIB-ul blocului comunitar a urcat de la circa 0,8% în 2005 la 2% în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste două ori, potrivit datelor Eurostat prezentate de Euronews.

La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul a însumat în 2025 aproximativ 18.800 de miliarde de euro.

Germania rămâne detașat cea mai mare economie a UE, cu o pondere de 24,1% din PIB-ul blocului, echivalentul a aproximativ 4.500 de miliarde de euro. Franța ocupă locul al doilea, cu 15,9%, urmată de Italia, cu 12%, și Spania, cu 9%.

Împreună, cele patru mari economii  Germania, Franța, Italia și Spania generează circa 61% din întreaga economie a Uniunii Europene.

Țările de Jos completează topul primelor cinci economii, cu o pondere de 6,2%. Polonia se apropie rapid de pragul de 5%, ajungând la 4,9%, în timp ce Belgia reprezintă 3,4% din PIB-ul UE.

Suedia și Irlanda au fiecare câte 3,2%, Austria – 2,7%, Danemarca – 2,2%, iar România – 2%.

În alte 15 state membre, ponderea individuală în economia UE este mai mică de 2%. Împreună, acestea generează doar 11,2% din PIB-ul blocului.

Cehia are o pondere de 1,8%, Portugalia – 1,6%, Finlanda – 1,5%, Grecia – 1,3%, iar Ungaria – 1,2%. La polul opus se află Malta, cu doar 0,1%, în timp ce Cipru, Letonia și Estonia generează fiecare câte aproximativ 0,2% din PIB-ul Uniunii.

Datele pentru ultimii 20 de ani arată însă o schimbare importantă a raportului de forțe economice în interiorul UE.

Polonia a înregistrat cea mai puternică ascensiune, ponderea sa crescând de la 2,6% în 2005 la 4,9% în 2025, adică un avans de 2,3 puncte procentuale.

România se numără, de asemenea, printre marii câștigători. Ponderea sa a crescut cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în perioada 2005–2025, ceea ce înseamnă că greutatea economiei românești în PIB-ul european s-a majorat de peste două ori.

Irlanda a înregistrat un avans de 1,4 puncte procentuale, iar Cehia a crescut de la 1,2% la 1,8%. Bulgaria și-a dublat ponderea, de la 0,3% la 0,6%.

La celălalt capăt al clasamentului, Italia și Franța au pierdut cel mai mult teren.

Italia genera 15,6% din PIB-ul UE în 2005, față de 12% în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 puncte procentuale. Franța a coborât de la 18,4% la 15,9%, pierzând 2,5 puncte.

Spania și Grecia au pierdut câte 0,7 puncte procentuale, în timp ce Germania a rămas aproape stabilă pe parcursul celor 20 de ani, cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale.

Dacă este analizată doar perioada 2015–2025, Germania a pierdut însă un punct procentual, coborând de la 25,1% la 24,1% din PIB-ul UE. Franța a pierdut două puncte procentuale, iar Italia 1,5 puncte.

În schimb, Polonia și-a continuat ascensiunea și în ultimul deceniu, câștigând încă 1,4 puncte procentuale.

Deși Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene, o comparație pur orientativă arată dimensiunea economiei sale în raport cu blocul comunitar. PIB-ul Republicii Moldova a fost de aproximativ 20,35 miliarde de dolari în 2025, echivalentul a circa 18 miliarde de euro. Raportat la economia UE, de aproximativ 18.800 de miliarde de euro, Moldova ar reprezenta în jur de 0,1% din PIB-ul Uniunii. Ca pondere, economia moldovenească s-ar situa astfel aproximativ la nivelul Maltei, statul membru cu cea mai mică contribuție la PIB-ul UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
08 Sept. 2026, 16:15 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Importul de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui este permis, începând cu 8 septembrie, doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Măsura este temporară și se aplică până la 31 octombrie 2026, după intrarea în vigoare a legii adoptate de Parlament la 4 septembrie și publicate astăzi în Monitorul Oficial.

Licențele sunt destinate persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități precum creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, producerea de produse de morărit sau fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor. Documentul precizează că licența este eliberată gratuit și nu poate fi prelungită.

Regimul nu vizează însă toate produsele din aceste categorii. Sunt exceptate, între altele, anumite tipuri de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui destinate însămânțării. De asemenea, nu intră sub incidența măsurii semințele de floarea-soarelui decorticate, precum și cele cu coajă în dungi albe sau gri, potrivit pozițiilor tarifare prevăzute în lege.

Cererile pentru obținerea licenței vor fi examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Regulile privind modul de constituire și funcționare a acestei comisii urmează să fie aprobate prin ordinul ministrului Agriculturii.

Odată obținută licența, importatorii nu vor putea comercializa sau exporta ulterior mărfurile aduse în țară în baza acesteia.

După încheierea perioadei de aplicare, Ministerul Agriculturii va prezenta Guvernului un raport privind efectele măsurii asupra pieței interne de cereale și culturi oleaginoase, inclusiv asupra producătorilor autohtoni.

Amintim că Asociația Forța Fermierilor a cerut prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase nu va fi prelungită cel puțin până la 31 decembrie 2026, amenințând cu proteste. Fermierii consideră că termenul de 31 octombrie 2026 este prea scurt, în condițiile în care prețurile în Ucraina continuă să scadă, iar recoltarea porumbului și florii-soarelui abia începe.