Moldova mai adaugă o jumătate de miliard de dolari la datoria externă

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a continuat să crească în 2025 și a ajuns la 4,68 miliarde de dolari SUA la finele lunii noiembrie, față de 4,19 miliarde de dolari la începutul anului. Datele Ministerului Finanțelor arată că, în doar 11 luni, soldul datoriei externe s-a majorat cu circa 493 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 11,7%.

Creșterea datoriei externe a fost determinată atât de noile împrumuturi contractate, cât și de evoluția cursului de schimb. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, intrările de surse externe de finanțare au însumat 631,2 milioane de dolari, în timp ce rambursările datoriei externe au ajuns la 440,9 milioane de dolari. Astfel, finanțarea externă netă a fost pozitivă, în valoare de 190,3 milioane de dolari.

Un factor suplimentar care a împins datoria în sus a fost fluctuația cursului dolarului SUA față de alte valute, care a generat un impact pozitiv de 302 milioane de dolari asupra soldului datoriei externe. Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție a cursului a contribuit la majorarea datoriei raportate în dolari.

Exprimată în lei moldovenești, datoria de stat externă a ajuns la 79,6 miliarde de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2025, comparativ cu 77,4 miliarde de lei la începutul anului. Diferența reflectă atât noile împrumuturi, cât și efectele de curs valutar.

În același timp, serviciul datoriei de stat externe, care include dobânzile și comisioanele achitate, a constituit 98,9 milioane de dolari în primele 11 luni ale anului, nivel apropiat de cel înregistrat în perioada similară a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.