Moldova mai adaugă o jumătate de miliard de dolari la datoria externă

06 Ian. 2026, 10:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Ian. 2026, 10:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a continuat să crească în 2025 și a ajuns la 4,68 miliarde de dolari SUA la finele lunii noiembrie, față de 4,19 miliarde de dolari la începutul anului. Datele Ministerului Finanțelor arată că, în doar 11 luni, soldul datoriei externe s-a majorat cu circa 493 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 11,7%.

Creșterea datoriei externe a fost determinată atât de noile împrumuturi contractate, cât și de evoluția cursului de schimb. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, intrările de surse externe de finanțare au însumat 631,2 milioane de dolari, în timp ce rambursările datoriei externe au ajuns la 440,9 milioane de dolari. Astfel, finanțarea externă netă a fost pozitivă, în valoare de 190,3 milioane de dolari.

Un factor suplimentar care a împins datoria în sus a fost fluctuația cursului dolarului SUA față de alte valute, care a generat un impact pozitiv de 302 milioane de dolari asupra soldului datoriei externe. Ministerul Finanțelor precizează că această evoluție a cursului a contribuit la majorarea datoriei raportate în dolari.

Exprimată în lei moldovenești, datoria de stat externă a ajuns la 79,6 miliarde de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2025, comparativ cu 77,4 miliarde de lei la începutul anului. Diferența reflectă atât noile împrumuturi, cât și efectele de curs valutar.

În același timp, serviciul datoriei de stat externe, care include dobânzile și comisioanele achitate, a constituit 98,9 milioane de dolari în primele 11 luni ale anului, nivel apropiat de cel înregistrat în perioada similară a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.