Terminalul petrolier de la Aeroportul Chișinău revine statului fără litigiu. Șeful APP: Lukoil nu a contestat decizia

Compania Lukoil nu a contestat în instanță decizia Guvernului privind preluarea de către stat a terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău și a depozitului de pe strada Muncești, active privatizate în anul 2004. Despre aceasta a declarat Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), care a precizat că procedura de predare a infrastructurii în proprietatea statului ar urma să fie finalizată în câteva zile, notează TV8.

Autoritățile au decis să revină asupra privatizării după ce au constatat că obligațiile asumate de companie prin contractul de investiții semnat în 2005 nu ar fi fost respectate integral. Premierul Alexandru Munteanu a explicat că infrastructura petrolieră a aeroportului a fost transmisă companiei Lukoil într-un proces care ridică semne de întrebare, mai ales din perspectiva angajamentelor investiționale nerealizate.

Potrivit premierului, terminalul petrolier a fost vândut companiei Lukoil pentru aproximativ 10 milioane de lei, o sumă pe care autoritățile o consideră scăzută raportat la importanța strategică a infrastructurii. „Lukoil și-a asumat responsabilități clare privind investițiile, iar acestea, așa cum s-a constatat ulterior, nu au fost respectate”, a declarat anterior Alexandru Munteanu, subliniind că verificarea circumstanțelor ține de competența organelor de anchetă și a instanțelor.

La rândul său, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că autoritățile nu vorbesc despre naționalizare sau confiscare, ci despre revenirea la situația juridică existentă în aprilie 2005. El a reamintit că activul de la aeroport a fost transmis către Lukoil în baza unui contract de investiții, prin care compania s-a obligat să modernizeze infrastructura terminalului petrolier. În ceea ce privește eventualele despăgubiri, Junghietu a precizat anterior că legislația nu prevede compensații în cazul revenirii la situația anterioară privatizării, însă Lukoil are dreptul să solicite în instanță compensarea investițiilor realizate, în cadrul procedurilor de contencios civil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#terminal petrolier #Lukoil #Aeroport #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.