Moldova, pe steroizi! Bogăția populației a explodat de 43 de ori

La 23 iunie 1990, Republica Moldova își proclama suveranitatea – un gest politic care a deschis drumul spre independență, dar și către o tranziție lungă, adesea dureroasă. Astăzi, la 35 de ani distanță, economistul Veaceslav Ioniță aduce în prim-plan nu doar simbolismul momentului, ci și transformările economice profunde care au redefinit țara.

Potrivit analizei sale, Moldova nu mai este doar o țară care „aspiră”, ci una care începe să construiască – lent, dar cu direcție. În 1995, exporturile de servicii abia atingeau 100 de milioane de dolari. În 2025, acestea vor depăși 3 miliarde, cu o balanță comercială pozitivă de peste 1 miliard de dolari anual, constantă din 2011 încoace.

Avuția netă a populației – adică totalul bunurilor deținute de cetățeni, de la locuințe la terenuri și economii – a crescut de la 2 miliarde USD în 1991, la peste 86 de miliarde în 2025. În medie, un locuitor are astăzi 25.000 USD, față de doar 600 USD la începutul anilor ’90.

Agricultura, odată principalul angajator al țării, s-a modernizat radical. Dacă în anul 2000 aproape 770.000 de moldoveni lucrau în agricultură, astăzi mai sunt activi doar 140.000. Cu toate acestea, producția agricolă globală a crescut cu 50%, iar productivitatea pe cap de angajat s-a mărit de opt ori.

Un alt salt remarcabil este înregistrat în nivelul salariilor. În anul 2000, salariul mediu era de doar 35 euro pe lună – de 35 de ori mai mic decât în zona euro. În 2025, acesta va atinge 840 euro/lună, iar decalajul față de UE s-a redus la 3,5 ori.

Dar, dincolo de statistici, Ioniță subliniază o schimbare de fond: libertatea de mișcare și accesul la lumea liberă. Cetățenii Moldovei pot astăzi călători fără vize, pot studia, munci sau reveni acasă fără să mai plătească taxe umilitoare sau să stea la cozi. Iar poate cel mai important: pot avea opinii, pot vota și pot alege.

„Libertatea nu înseamnă doar independență declarată, ci și oportunitatea reală de a merge, a lucra, a trăi și a te întoarce. Asta înseamnă progres”, conchide economistul.

După 35 de ani de construcție democratică și economică, Moldova rămâne o țară în tranziție – dar nu una în derivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#suveranitate #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.