Moldova, printre cele mai afectate de scăderea populației: locul 179 în clasamentul mondial

Republica Moldova se situează pe locul 179 din 183 de state analizate într-un clasament global privind evoluția populației în perioada 2000–2025, publicat de Visual Capitalist în baza datelor Fondul Monetar International. Potrivit acestora, populația țării a scăzut cu aproximativ 18,8% în ultimii 25 de ani.

Clasamentul arată că Republica Moldova se află printre statele cu cele mai mari scăderi demografice, alături de alte țări din Europa de Est și regiunea baltică.

În partea superioară a clasamentului se află statele cu cele mai mari creșteri ale populației. Qatar ocupă primul loc, cu o creștere de peste 423%, urmat de Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%) și Oman (+129,1%).

La polul opus, ultimele poziții sunt ocupate de state cu scăderi accentuate ale populației. Ucraina se află pe locul 183, cu un declin de aproximativ 32,5%, urmată de Insulele Marshall (-29,4%), Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%) și Lituania (-17,5%).

Potrivit analizei, aderarea la Uniunea Europeană a deschis rute de migrație către vest pentru o parte din țările Europei de Est, accelerând pierderile de populație pe termen lung într-o regiune care se confrunta deja cu îmbătrânirea demografică și rate scăzute ale natalității.

#scădere demografică #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.