Populația de copii (0–17 ani) a scăzut la 494.099 la 1 ianuarie 2025 față de 508,7 mii la 1 ianuarie 2024. În doar doi ani, cifra s-a redus de la 27.182 născuți-vii în 2022 la 23.648 în 2024, un declin structural care reflectă emigrarea masivă și o natalitate foarte scăzută, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea copiilor în totalul populației continuă să se reducă. Astfel, în anul 2022 ponderea a constituit 21,3%, 21,0% în 2023, 20,7% în 2024 și 20,7% în 2025.
În 2024, Moldova a înregistrat 12,8 născuți-vii la 1.000 locuitori. Datale relevă că zonele de nord-est ale țării înregistrează valori chiar sub 9‰.

În comparație internațională, Moldova se află la mijlocul clasamentului european, depășind România, Italia și Spania, dar rămânând mult sub țările cu natalitate ridicată, precum Muntenegru, Armenia sau Turcia.

În 2023 vârsta medie a mamei la prima naștere în Moldova a ajuns la 26,8 ani, una dintre cele mai mici din Europa, dar în creștere.
Țări precum Italia (31,8 ani) sau Spania (31,5 ani) au împins media europeană mult mai sus, însă tendința de amânare a primei nașteri devine vizibilă și în Moldova.

BNS notează că 20% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei, un indicator în creștere constantă, care arată schimbări sociale profunde în structura familială. Mortalitatea infantilă sub 1 an: de la 10,3‰ în 2022 la 11,8‰ în 2024. Mortalitatea copiilor sub 5 ani: de la 9‰ în 2022 la 10‰ în 2023, fără date finale pentru 2024. Creșterea mortalității la copii este una dintre cele mai grave evoluții demografice, semnalând atât probleme în sistemul medical, cât și în situația social-economică a familiilor.

Rata totală a fertilității este de 1,6 copii per femeie în 2024 – mult sub nivelul de înlocuire a populației (2,1). În același timp, 99,9% dintre copii se nasc cu asistență medicală, ceea ce arată un acces bun la serviciile de maternitate, dar nu rezolvă cauzele structurale ale declinului demografic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!