Moldova rămâne fără copii! În doi ani, țara a pierdut peste 3.532 de nou-născuți

Populația de copii (0–17 ani) a scăzut la 494.099 la 1 ianuarie 2025 față de 508,7 mii la 1 ianuarie 2024. În doar doi ani, cifra s-a redus de la 27.182 născuți-vii în 2022 la 23.648 în 2024, un declin structural care reflectă emigrarea masivă și o natalitate foarte scăzută, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea copiilor în totalul populației continuă să se reducă. Astfel, în anul 2022 ponderea a constituit 21,3%, 21,0% în 2023, 20,7% în 2024 și 20,7% în 2025.
În 2024, Moldova a înregistrat 12,8 născuți-vii la 1.000 locuitori. Datale relevă că zonele de nord-est ale țării înregistrează valori chiar sub 9‰.

În comparație internațională, Moldova se află la mijlocul clasamentului european, depășind România, Italia și Spania, dar rămânând mult sub țările cu natalitate ridicată, precum Muntenegru, Armenia sau Turcia.

În 2023 vârsta medie a mamei la prima naștere în Moldova a ajuns la 26,8 ani, una dintre cele mai mici din Europa, dar în creștere.
Țări precum Italia (31,8 ani) sau Spania (31,5 ani) au împins media europeană mult mai sus, însă tendința de amânare a primei nașteri devine vizibilă și în Moldova.

BNS notează că 20% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei, un indicator în creștere constantă, care arată schimbări sociale profunde în structura familială. Mortalitatea infantilă sub 1 an: de la 10,3‰ în 2022 la 11,8‰ în 2024. Mortalitatea copiilor sub 5 ani: de la 9‰ în 2022 la 10‰ în 2023, fără date finale pentru 2024. Creșterea mortalității la copii este una dintre cele mai grave evoluții demografice, semnalând atât probleme în sistemul medical, cât și în situația social-economică a familiilor.

Rata totală a fertilității este de 1,6 copii per femeie în 2024 – mult sub nivelul de înlocuire a populației (2,1). În același timp, 99,9% dintre copii se nasc cu asistență medicală, ceea ce arată un acces bun la serviciile de maternitate, dar nu rezolvă cauzele structurale ale declinului demografic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mortalitate #depopulare #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii care și-au pierdut furnizorul de gaze naturale vor plăti mai mult pentru gaze, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat noile prețuri aplicabile în regim de ultimă opțiune, începând cu 1 februarie 2026. Acești consumatori vor fi aprovizionați temporar de Energocom, desemnat furnizor de ultimă opțiune, în situațiile în care furnizorul anterior și-a încetat activitatea, i-a fost suspendată sau retrasă licența ori se află în imposibilitatea de a livra gaze naturale.

Pentru luna februarie, prețul reglementat al gazelor naturale în regim de ultimă opțiune va fi de 14,260 lei/m³, fără TVA, pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de joasă presiune. În cazul rețelelor de medie presiune, tariful aprobat este de 10,650 lei/m³, fără TVA, iar pentru rețelele de înaltă presiune – 9,449 lei/m³, fără TVA. Pentru livrările la punctele de ieșire din rețelele de transport, prețul va constitui 9,322 lei/m³, fără TVA.

Comparativ cu luna ianuarie 2026, prețurile pentru februarie sunt mai mari. Astfel, tarifele cresc cu aproximativ 7,8% pentru rețelele de joasă presiune, cu 10,7% pentru cele de medie presiune, cu 12,2% pentru rețelele de înaltă presiune și cu circa 12,4% la nivelul rețelelor de transport.

Directorul general ANRE, Alexei Taran, a subliniat în cadrul ședinței că aceste prețuri nu se aplică tuturor consumatorilor, ci exclusiv celor aflați temporar în regim de ultimă opțiune, măsura fiind menită să asigure continuitatea livrărilor și securitatea aprovizionării cu gaze naturale, fiind aprobate lunar.