Moldova vrea să „captureze” curentul și să scape de importurile scumpe

Republica Moldova își propune să accelereze investițiile în sistemele de stocare a energiei electrice pentru a reduce dependența de importurile costisitoare din orele de consum maxim. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian.

Potrivit deputatului, Republica Moldova dispune în prezent de aproximativ un gigawatt de capacități regenerabile instalate, însă producția de energie este concentrată în special în timpul zilei, când consumul este mai redus.
„Ziua avem exces de energie, dar seara și dimineața, în orele de vârf, avem deficit și suntem nevoiți să importăm electricitate”, a explicat Marian.

Pentru a reduce acest dezechilibru, autoritățile și-au stabilit drept obiectiv instalarea a 600 MW de sisteme de stocare a energiei în următorii trei ani. Potrivit parlamentarului, doar în acest an urmează să fie instalați aproximativ 120 MW, în condițiile în care consumul maxim de energie al Republicii Moldova ajunge la aproximativ 900 MW.

În acest context, Parlamentul urmează să examineze un proiect de lege care prevede stimulente pentru investițiile în stocarea energiei. Inițiativa include și eliminarea taxelor vamale pentru astfel de sisteme.

Autoritățile susțin că dezvoltarea capacităților de stocare ar permite valorificarea surplusului de energie produs local și ar reduce necesitatea achizițiilor de energie mai scumpă de pe piața regională în perioadele de vârf.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.