Peste 272 de milioane de lei au pierdut moldovenii în urma fraudelor telefonice și online doar în 2025, iar printre victime se numără inclusiv angajați ai structurilor de forță.
Datele prezentate în cadrul audierilor parlamentare privind fraudele telefonice și online arată că prejudiciile declarate de victime au crescut de aproape șapte ori în trei ani. Dacă în 2023 suma depășea 40 de milioane de lei, în 2024 aceasta a trecut de 130 de milioane, iar în 2025 a ajuns la peste 272 de milioane de lei.
Doar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate peste 1 557 de fraude telefonice și online, iar prejudiciul estimat a ajuns deja la 157 de milioane de lei. Paguba medie într-un singur caz este de aproximativ 89 de mii de lei.
În topul celor mai frecvente scheme se află falsa securitate bancară, cu 515 cazuri înregistrate în perioada ianuarie–mai 2026, ceea ce reprezintă aproape 30% din total. Urmează investițiile frauduloase prin platforme fictive de tip Crypto, Forex și Trading – 310 cazuri, dar și fraudele legate de actualizarea falsă a serviciilor telecom – 230 de cazuri.
Doar schemele false de investiții în Crypto, Forex și Trading au produs prejudicii de peste 115 milioane de lei în perioada 2023–2024.
Potrivit șefului Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, municipiul Chișinău concentrează peste jumătate dintre toate cazurile înregistrate la nivel național. Escrocii își aleg victimele în special din zonele unde utilizarea serviciilor digitale și a instrumentelor bancare este mai intensă. Cele mai vulnerabile sunt persoanele de peste 66 de ani, care reprezintă 18,6% dintre victime. În cazul investițiilor frauduloase, femeile și bărbații sunt afectați aproape în egală măsură.
În primele cinci luni ale anului 2026 au fost reținute 137 de persoane în dosare de escrocherie online și telefonică. Dintre acestea, 91 au fost arestate preventiv, iar toate cele 137 au fost puse sub învinuire. Aproximativ 100 dintre suspecți sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv 14 din regiunea transnistreană, iar restul sunt cetățeni străini.
