Moldovenii „muşcă“ din cota Poloniei. Exporturile de mere către România s-au dublat

Republica Moldova câștigă teren pe piața merelor din România, în timp ce Polonia – furnizorul tradițional – pierde din cotă, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor Eurostat.

În 2024, România a importat 102.677 de tone de mere, în valoare totală de 62,2 milioane de euro. Din această cantitate, 23.500 de tone – aproape un sfert – au provenit din Republica Moldova. Este o dublare spectaculoasă față de 2023, când exporturile moldovenești către România au însumat 12.100 de tone, și mai mult decât dublu față de 2022 (10.800 tone).

Pe fondul războiului din Ucraina și al blocării piețelor din est, Republica Moldova și-a reorientat fluxurile comerciale spre vest, iar România a devenit un partener strategic pentru exportul de fructe.

În paralel, Polonia, liderul tradițional al pieței, înregistrează un recul semnificativ. În 2024, România a importat doar 62.300 de tone de mere poloneze, în scădere cu aproape 20% față de 2023 (77.300 tone) și chiar sub nivelul din 2022 (65.800 tone).

România importă anual peste 100.000 de tone de mere – echivalentul a peste 5.000 de camioane – ceea ce face din această piață una extrem de competitivă. Ascensiunea Republicii Moldova confirmă capacitatea producătorilor moldoveni de a livra cantități mari, de calitate, și la prețuri competitive, profitând totodată de proximitatea geografică și de înlesnirile comerciale oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mere #export #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.