Moldovenii renunță la ipotecă și cumpără apartamente cu bani cash

Numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dublat în primul semestru al anului 2022, la 80 de mii, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Agenției Servicii Publice.

Și numărul înregistrărilor imobiliare a crescut exponențial, de 1,8 ori, la 97 de mii.

Un detaliu interesant este că numărul locuințelor achiziționate cu credite bancare s-a redus cu peste 26%, la 3 757 de imobile. Reducerea se explică prin scumpirea împrumuturilor cu 50%, de la 6,6% la 9,9% rata medie.

Majorarea tranzacțiilor imobiliare și reducerea ipotecilor se explică prin faptul că moldovenii preferă să cumpere locuințele cu banii jos.

Piața imobiliară este concentrată în mare parte în Chișinău, în condițiile în care 80% dintre tranzacții sunt în Capitală.

Ultimele datele ale Bursei Imobiliare Lara arată că prețul mediu al apartamentelor stagnează pentru a treia lună consecutiv. Astfel în luna iulie, prețul metrului pătrat la locuințele vechi a fost 670 euro, iar la cele noi 805 euro.

Pentru o locuință în bloc vechi de 40 de metri pătrați moldovenii trebuie să scoată din buzunar – 26 800 de euro, iar pentru aceiași suprafață într-un bloc nou costul este de 32 200 de euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imobil #tranzactii #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că dosarul de corupție investigat de CNA nu vizează, la această etapă, construcția drumurilor, ci activitatea unei companii implicate în proiecte de apeduct. Declarațiile au fost făcute în contextul celor circa 40 de percheziții desfășurate pe 23 februarie în mai multe primării și instituții.

„Problema nu e despre drumuri. Este despre o companie care urmează să fie verificată, care a câștigat proiecte de construcție a sistemelor de apeduct. Astăzi nu sunt dosare de implicare în construcția drumurilor”, a precizat Bolea.

Ministrul a explicat totuși cum funcționează mecanismele de control în domeniul rutier, subliniind că, după licitații, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) semnează contracte care includ verificări tehnice stricte.

Potrivit lui, fiecare proiect este supravegheat de un diriginte de șantier care garantează, inclusiv prin analize de laborator, calitatea lucrărilor. În plus, agentul economic câștigător trebuie să depună garanții financiare pentru un an, iar dacă drumul nu se deteriorează în această perioadă, banii sunt eliberați. Ulterior, constructorul garantează încă cinci ani calitatea drumului și este obligat să intervină pentru remedierea eventualelor probleme.

Bolea a detaliat și procedurile tehnice de verificare: „Dacă ați mers pe drumuri date în exploatare, ați observat acele cercuri rotunde sunt carotele care merg până în profunzime. Se verifică toate straturile, compactarea și presiunea. Totul trebuie să corespundă cerințelor de calitate”.

Declarațiile vin după ce CNA a anunțat că a desfășurat percheziții și ridicări de acte într-un dosar ce vizează acte de corupție comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice. Ancheta privește delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Acțiunile oamenilor legii au vizat primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).

Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost deturnați din proiecte ce țin atât de infrastructura drumurilor, cât și de construcția rețelelor de apeduct și canalizare. Investigațiile continuă.