Moldovenii renunță la ipotecă și cumpără apartamente cu bani cash

Numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dublat în primul semestru al anului 2022, la 80 de mii, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Agenției Servicii Publice.

Și numărul înregistrărilor imobiliare a crescut exponențial, de 1,8 ori, la 97 de mii.

Un detaliu interesant este că numărul locuințelor achiziționate cu credite bancare s-a redus cu peste 26%, la 3 757 de imobile. Reducerea se explică prin scumpirea împrumuturilor cu 50%, de la 6,6% la 9,9% rata medie.

Majorarea tranzacțiilor imobiliare și reducerea ipotecilor se explică prin faptul că moldovenii preferă să cumpere locuințele cu banii jos.

Piața imobiliară este concentrată în mare parte în Chișinău, în condițiile în care 80% dintre tranzacții sunt în Capitală.

Ultimele datele ale Bursei Imobiliare Lara arată că prețul mediu al apartamentelor stagnează pentru a treia lună consecutiv. Astfel în luna iulie, prețul metrului pătrat la locuințele vechi a fost 670 euro, iar la cele noi 805 euro.

Pentru o locuință în bloc vechi de 40 de metri pătrați moldovenii trebuie să scoată din buzunar – 26 800 de euro, iar pentru aceiași suprafață într-un bloc nou costul este de 32 200 de euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imobil #tranzactii #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie