Moldovenii strâng cureaua! Consumă mai puțin. Comercianților li s-au prăbușit veniturile

Inflația galopantă, care a depășit 30 % le-a înghițit veniturile moldovenilor. Cea mai mare parte a banilor sunt alocați pentru produsele alimentare și tarife. Dovada este că cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul s-a comprimat cu 6,3% în iulie 2022 față luna similară a anului precedent.

Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în iulie 2022 în preţuri comparabile a scăzut cu 3,0% faţă de luna precedentă şi a crescut cu 6,9% comparativ cu luna iulie 2021.

În ianuarie-iulie 2022 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a micșorat cu 0,1% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iulie 2021.

În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în ianuarie-iulie 2022 s-a majorat cu 14,0% (în preţuri comparabile) în raport cu ianuarie-iulie 2021.

În luna iulie 2022 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în preţuri curente a scăzut cu 6,0% față de luna iunie 2022 și s-a majorat cu 18,4% comparativ cu luna iulie 2021.

În ianuarie-iulie 2022 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în preţuri curente s-a majorat cu 48,4% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2021.

#comrcianti #business #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.