Monopoliștii de pe piața publicitară, loviți în moalele capului. O nouă lege, la răsărit

Republica Moldova va avea o nouă lege a publicității, care are menirea de a stabili reguli clare pentru toți participanții din piață.

”Avem o lege a publicității din secolul trecut. Votată în 1997. A fost cândva bună, dar este învechită. Avem o piață media încă insuficient de liberă inclusiv din cauza monopolurilor de pe piața publicității”, a declarat Dumitru Alaiba, președintele Comisiei economiei buget și finanțe.

Potrivit lui, azi, am discutat un concept nou și curând vom avea noua lege a publicității, unde vom reglementa clar multe aspecte sensibile, cum ar fi publicitatea politică, publicitatea online, publicitatea outdoor, și altele.

În 2018 urma să fie votată o lege nouă a publicității, dar acesta a fost înglodat de guvernarea trecută care a realizat că s-ar putea ca noua lege să afecteze dominația lor mediatică.

”Săptămâna asta vom înregistra un nou proiect, iar speranța mea este că în toamna asta să avem legea promulgată. Să avem o piață liberă, competitivă, transparentă, cu reguli clare, aplicate tuturor”, a mai punctat Alaiba.

#monopol #publicitate #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.