Motorina și benzina în Moldova, peste media globală. Cât plătesc șoferii față de restul lumii?

02 Apr. 2026, 10:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Apr. 2026, 10:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile la carburanți din Republica Moldova au ajuns peste media globală, pe fondul scumpirii accelerate a petrolului și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Potrivit celor mai recente date publicate de globalpterolprices pentru 30 martie 2026, prețul mediu al benzinei la nivel global este de 1,44 dolari/litru, în timp ce în Republica Moldova acesta ajunge la aproximativ 1,46 dolari/litru (circa 25 lei).

În cazul motorinei, media globală este estimată la aproximativ 1,33 dolari/litru, însă în Moldova prețul urcă la circa 1,41 dolari/litru (24–25 lei).

Astfel, șoferii din Republica Moldova plătesc mai mult decât media mondială pentru cele două tipuri de carburanți, chiar dacă țara nu se numără printre economiile dezvoltate.

Diferențele de preț la nivel global sunt determinate în principal de politicile fiscale. Deși toate statele cumpără petrol la prețuri similare pe piețele internaționale, nivelul accizelor și al TVA influențează direct costul final la pompă. Țările producătoare de petrol, precum Libia, Iran sau Venezuela, au cele mai mici prețuri, în timp ce statele europene aplică taxe mai mari.

În același timp, Republica Moldova rămâne printre țările cu cele mai mici prețuri din Europa, ceea ce creează un paradox: carburanții sunt mai scumpi decât media globală, dar mai ieftini decât în Uniunea Europeană.

În Republica Moldova, prețurile la carburanți sunt stabilite zilnic de ANRE, în baza cotațiilor internaționale, ceea ce face ca orice șoc extern să fie resimțit rapid la pompă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 14:31 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un paradox economic. Companiile reclamă lipsa angajaților, în timp ce țara are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din regiune. Doar 55% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani sunt ocupate, comparativ cu media de 76,1% din Uniunea Europeană. Mai mult, aproape un sfert dintre tinerii moldoveni nu muncesc și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, potrivit unei analize prezentate de Expert-Grup.

Potrivit analizei, principala problemă a pieței muncii din Republica Moldova nu este șomajul, care în 2025 s-a situat la doar 3,8%, ci subutilizarea a forței de muncă. Deși rata șomajului pare redusă, o parte a populației nu participă deloc la activitatea economică.

În 2025, rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20–64 de ani a fost de numai 55%, cu 21,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În același timp, rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a ajuns la 58,2%, ceea ce reflectă amploarea problemei participării reduse la piața muncii.

Situația este deosebit de îngrijorătoare în rândul tinerilor. Aproape unul din patru moldoveni cu vârste între 15 și 29 de ani nu este angajat și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională, categorie cunoscută în statisticile internaționale drept NEET.

Experții atrag atenția că, în aceste condiții, simpla reducere a șomajului nu poate rezolva deficitul de personal reclamat de angajatori. Este nevoie de politici care să încurajeze intrarea pe piața muncii a persoanelor inactive și să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă.

Analiza Expert-Grup estimează că majorarea ratei de ocupare până la 61% în anul 2030 ar presupune integrarea pe piața muncii a încă aproximativ 79 de mii de persoane. Acest nivel ar reprezenta circa 80% din media actuală a Uniunii Europene și ar constitui un pas important în reducerea decalajului dintre Moldova și statele comunitare.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că deficitul de angajați calificați reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă companiile.

„Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri. De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027–2030 încă din etapa de elaborare”, a declarat Harea.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a recunoscut că rata redusă de ocupare reprezintă o provocare, mai ales în condițiile în care numeroși angajatori nu reușesc să găsească personal.

„Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie”, a declarat ministrul.