Natalia Gavrilița a avut o ședință de lucru cu Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu. Despre ce au discutat

Prim-ministrul Natalia Gavrilița a avut o ședință de lucru cu Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu. Cei doi au abordat mai multe subiecte, printre care și politicile ce urmează a fi implementate de noua guvernare, creșterea pensiilor, alocații sociale, dezvoltarea economică și colaborarea cu partenerii de dezvoltare externi.

Astfel, în cadrul discuției, Natalia Gavrilița a informat guvernatorul despre politicile Guvernului care urmează să fie implementate și care pot avea impact asupra politicilor monetare, în special intenția de creștere a pensiei minime și a unor alocații sociale și modul în care acestea pot influența puterea de cumpărare și presiunea inflaționistă.

De asemenea, Premierul Gavrilița a informat managementul Băncii Naționale despre sumele care urmează să fie primite în perioada imediat următoare de Republica Moldova din partea Uniunii Europene, Fondului Monetar Internațional și altor parteneri de dezvoltare. La fel, a fost prezentată viziunea Guvernului privind domeniile economice cu potențial maxim de creștere și a modului în care politica monetară poate contribui la succesul acestora.

Ambele părți s-au arătat deschise pentru cooperare și schimb de opinii cu privire evoluțiile în sectorul real și guvernamental în scopul menținerii stabilității macroeconomice și sporirea potențialului de creștere economică, se arată într-un comunicat al Guvernului.

#guvernator #Octavian Armașu #prim-ministru #Banca Națională #Natalia Gavrilita #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.