Nu o lăsa pe „tanti Raia” să îți decidă viitorul! Îndemnul la vot pe care să îl împărtășești cu prietenii și familia

Nu o lăsa pe tanti Raia să îți decidă viitorul! Vezi mai jos o listă de îndemnuri la vot pe are le poți expedia prietenilor, rudelor sau cunoscuților, pentru a-i îndemnat să meargă duminică la secțiile de votare.

Fiecare dintre noi trebuie să știe că dreptul de a vota este important, iar fiecare opțiune poate fi decisivă. Așadar, îndemnăm toți moldovenii să se mobilizeze, pentru a-și putea spune cuvântul.

Chiar dacă ești departe de țară, găsește posibilitate să ajungi la secția de votare, să te mai întâlnești cu de-ai noștri pentru a schimba o vorbă și să faci acum ce îți stă în puteri, pentru ca acasă să fie mai bine.

Alegerea îți aparține! O faci tu sau le lași pe tanti Raia cu tanti Nadea să decidă în loc?

Turul doi al scrutinului prezidențial va avea loc pe 3 noiembrie 2024. La alegerile de pe 30 octombrie 2024, dintre cei 11 concurenți electorală, Maia Sandu a obținut majoritate de 42,49%. Alexandr Stoianoglo a reușit să acumuleze 25,95% dintre voturi.

Conform legislației electorale, dacă nimeni dintre candidații la prezidențiale nu a acumulat mai mult de 50% dintre voturi din primul tur, peste două săptămâni este organizat al doilea tur, cu participarea a doi concurenți electorali care au obținut cele mai multe voturi.

#3 noiembrie #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.