Nunta roșilor în pandemie: Toreadorul a pactizat cu liderul comuniștilor Vladmir Voronin

Partidul Comuniștilor și Partidului Socialiștilor au format oficial astăzi, 16 februarie Blocul Politic al Comuniștilor și Socialiștilor (BPCS). Anunțul a fost făcut astăzi de către liderii celor două partide, după ședința birourilor executive, scrie realitatea.md

Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că, după ce în campania electorală PCRM și PSRM au mers în bloc electoral, astăzi au decis să se unească în bloc politic permanent.

„Situația tragică, care s-a creat în Republica Moldova, după venirea la putere a actualelor personaje. Noi din start am spus că nu avem încredere în acest Guvern format, pentru că nu sunt profesioniști și patrioți. Sunt și în Parlament deputați care nu au idee de ce au ajuns acolo. Scopul acestui Bloc este să salvăm țara. Să construim o Moldova bogată, cu dezvoltarea teritoriilor, să fim prieteni cu toate țările. Noi avem experiență. Noi am guvernat țara 8 ani”, a spus liderul PCRM Vladimir Voronin.

Voronin a afirmat că, Guvernul Gavrilița trebuie să-și dea demisia, iar în privința Parlamentului de legislatura a XI-a urmează să decidă ce se va întreprinde.

„Acest Guvern trebuie să plece. Ulterior, cu cetățenii vom decide ce vom face cu acest Parlament. Pe ei nu-i duce capul ce să facă. Știu doar să cerșească credite și duc țara în datorii”, a mai afirmat Voronin.

La rândul său, secretarul general al PSRM, Vlad Batrîncea, a declarat că, ulterior urmează să fie creată și o platformă, care va îngloba toți oponenții politici ai actualei guvernări.

„Crearea unei platforme naționale de opoziție. Aceasta va include toate partidele de opoziție, cetățeni, organizații, reprezentanți ai societății civile și multe alte organisme. Această platformă nu va avea caracter politic sau geo-politic”, a spus secretarul general al PSRM Vlad Batrîncea.

Secretarul general al PSRM a menționat că, platforma ce urmează să fie lansată va organiza prin țară întruniri cu cetățenii, „pentru a discuta despre problemele și neprofesionalismul guvernării”.

„Mergem la consultări cu cetățenii, pentru a supune evaluării activitatea guvernării. Vom veni cu veni cu mai multe inițiative legislative, pentru ca cetățenii să poată demite guvernanții. De asemenea, vom lansa și o moțiune de cenzură a Guvernului actual”, a anunțat Batrîncea.

În acest sens, opoziția a făcut apel către toți cei care doresc să se implice în platforma creată de PSRM și PCRM pentru a se implica în procesul enunțat mai sus.

Amintim că, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, PSRM și PCRM au creat Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Ulterior, în cadrul Parlamentului au format fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care include 32 de deputați.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.