Tranzacție pe piața semiconductorilor. Intel cumpără o companie israeliană producătoare de cipuri

Intel cumpără producătorul israelian de cipuri Tower Semiconductor, pentru 5,4 miliarde de dolari, au declarat marţi companiile. Preluarea le va oferi acces la o producţie mai specializată în timp ce se poziţionează pentru a profita de cererea în creştere de semiconductori, transmite Reuters.

Intel plăteşte 53 de dolari per acţiune pentru Tower, care este specializată în cipuri analogice utilizate la producerea maşinilor, senzorilor medicali şi managementul energiei, cu mult peste preţul de închidere de luni, de 33,13 dolari.

În urma informaţiei, acţiunile Tower au crescut marţi cu 42% la bursa din New York, până la 47,03 dolari, după ce luni au crescut în afara programului de tranzacţionare, reacţionând la ştirea unei posibile preluări.

Tower avea o valoare de piaţă de 3,6 miliarde de dolari înainte de această informaţie. Acţiunile Intel au rămas stabile marţi.

Achiziţia extinde prezenţa Intel într-un sector dominat de compania TSMC din Taiwan, care este cel mai mare producător de cipuri din lume, într-un moment în care deficitul global de semiconductori a împiedicat producţia unor produse diverse, de la smartphone-uri la maşini.

Tower a investit în Israel, Texas şi Japonia, pentru a creşte capacitatea de producţie pentru cipuri de 200 şi 300 de milimetri.

Tower, cunoscută anterior sub numele de TowerJazz, are o capacitate de peste 2 milioane de cipuri pe an.

Directorul executiv al Intel, Pat Gelsinger, a spus că tehnologiile celor două firme sunt complementare.

#Tower Semiconductor #semiconductori #intel #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu aproape 8,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026 și a ajuns la nivelul de 60,18 miliarde de lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea reprezintă 15,75% față de începutul anului, în condițiile în care statul continuă să se împrumute de pe piața internă la dobânzi tot mai ridicate.

La 1 ianuarie 2026, datoria internă a statului constituia 51,99 miliarde de lei. Până la 30 septembrie, aceasta a urcat la 60,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere netă de 8,19 miliarde de lei în numai nouă luni. Raportată la intervalul analizat, majorarea echivalează cu aproximativ 910 milioane de lei lunar sau peste 30 de milioane de lei pe zi.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. Soldul acestor instrumente a avansat cu 7,77 miliarde de lei, până la 47,07 miliarde de lei. Astfel, aproape 95% din majorarea datoriei interne a fost generată de finanțarea netă obținută de stat de pe piața primară a valorilor mobiliare.

În paralel, statul și-a majorat și împrumuturile atrase direct de la populație. Valoarea titlurilor de stat plasate către persoanele fizice a crescut cu aproape 420 de milioane de lei și a ajuns la 1,07 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 64,5% față de începutul anului.

Pe lângă titlurile emise pe piața primară și cele destinate populației, structura datoriei interne mai include valori mobiliare de stat emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, în sumă de 11,06 miliarde de lei, și valori mobiliare convertite, în valoare de aproape 984 de milioane de lei.

Un alt indicator este costul finanțării. Potrivit Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie–septembrie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a constituit 9,60%, cu 0,52 puncte procentuale peste nivelul anului 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru titlurile cu scadența la 182 de zile, rata medie a fost de 9,74%, iar pentru cele la 364 de zile, de 9,77%. În cazul obligațiunilor de stat cu maturitatea de doi ani, rata s-a situat la 7,20%, în timp ce pentru cele cu scadența la zece ani a ajuns la 8,06%.

Creșterea dobânzilor înseamnă că noile finanțări pot deveni mai costisitoare pentru buget. Totuși, rata medie de 9,60% se referă la valorile mobiliare comercializate în perioada analizată și nu reprezintă costul mediu al întregului sold al datoriei interne.

Pentru a ilustra dimensiunea acestui cost, un împrumut ipotetic de un miliard de lei contractat la o dobândă anuală de 9,60% ar presupune cheltuieli cu dobânda de 96 de milioane de lei într-un an, dacă principalul ar rămâne integral restant. Costul efectiv depinde însă de maturitatea și condițiile fiecărei emisiuni.

Datele Ministerului Finanțelor arată, totodată, că la 30 septembrie 2026 statul nu înregistra datorii interne rezultate din împrumuturi contractate direct de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanții de stat interne activate sau alte împrumuturi, întreaga datorie internă fiind reprezentată de valori mobiliare de stat.