Obedientul Serebrian la Reintegrare. Sturza: De ce să mai deschidem un front când ne amenință mini-Transnistriile

19 Ian. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza se artă sceptic de numirea diplomatului Oleg Serebrian în fruntea Biroului de reintegrare.

Nu pot să-mi ascund scepticismul. Numirea domnului Serebrian la Integrare înseamnă să dai un singur mesaj – „Lăsăm așa cum este”. Omul perfect – a confundat cariera diplomatică cu cea academică. Confortabil și obediență umilă. Nimic pentru țară și angajator, dacă nu e Plaha, desigur. Asta cu două state chineze a fost un bun „început”. De profi”, explică fostul premier.

Omul de afaceri afirmă că soluția problemei din stânga Nistrului nu mai e la Moscova, în condițiile în care este o problemă internă, iar cheile sunt la Chișinău.

Convingerea mea este că problema Transnistriei de mult nu mai este o problemă (doar) de politică externă. Și cheile rezolvării nu mai sunt (doar) la Moscova. E o problemă de politică internă. Le dăm gaz, plăcuțe, fier vechi, acces la aeroport și ștampilă vamală? Cumpărăm electricitate? În ce măsură permitem Ucrainei să-i izoleze complet? Totul depinde de voința Chișinăului. Moscova? E gata să accepte, nu să impună. Pentru ei e prea departe, prea complicat, prea scump. Dacă am fi avut viziune și tărie, un „plan Kozak 3”, scris la Chișinău, ar fi fost perfect fezabil. Acum – nu. Înțeleg – de ce să mai deschidem un front, o zonă de disconfort când avem atâtea pe malul drept? Când Chișinăul, Găgăuzia, Bălțul se transformă ușor-ușor în mini-Transnistrii scăpate de sub control?”, susține fostul premier.

Sturza a lăsat să se înțeleagă cu nimeni nu vrea să accepte funcția de șef al Biroului de reintegrare. „Nu acceptă unii să vină în funcții la Chișinău, e al X candidat? Dar și când vin…”

Astări, Oleg Serebrian a fost numit noul viceprim-ministru pentru Reintegrare. Oficialul a depus jurământul în fața președintelui ţării, Maia Sandu.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.