Oligarhii ruși scrâşnesc din dinţi: UE le-a îngheţat până acum active de 13,8 miliarde de euro

Uniunea Europeană a îngheţat până acum active în valoare de 13,8 miliarde de euro deţinute de oligarhi ruşi, alte persoane şi entităţi sancţionate pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei.

Comisarul european al justiţiei, Didier Reynders, a declarat că marea majoritate a acestei sume provine doar din 5 dintre cele 27 de state membre ale UE, notează Reuters.

„Pentru moment, avem fonduri îngheţate provenind de la oligarhi şi alte entităţi în valoare de 13,8 miliarde de euro, este destul de mare”, a declarat Didier Reynders.

„Dar o foarte mare parte, peste 12 miliarde, provine din 5 state membre, aşa că trebuie să continuăm să îi convingem şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru”, a declarat el reporterilor la sosirea la o reuniune a miniştrilor justiţiei în capitala cehă Praga.

El a spus că se aşteaptă la un acord politic final după vară cu privire la un nou instrument juridic care să transforme încălcarea sau încercarea de a ocoli sancţiunile într-o infracţiune penală peste tot în UE, ceea ce nu este cazul în prezent.

Această politică, menită să limiteze eludarea restricţiilor prin transferul de active către membrii familiei care nu au fost sancţionaţi, ar putea intra în vigoare în toamnă.

„Dacă va fi cazul, banii se vor întoarce la un fond pentru poporul ucrainean, pentru a da înapoi banii poporului ucrainean după confiscarea activelor”, a spus el.

Reynders şi miniştrii au discutat, de asemenea, despre cooperarea cu Eurojust în ceea ce priveşte acumularea de dovezi privind presupusele crime de război din Ucraina, care a fost atacată de Rusia de pe uscat, de pe mare şi din aer în februarie anul trecut.

El a declarat că Eurojust va stoca toate dovezile şi ar trebui să coopereze îndeaproape cu ţările membre ale blocului, dintre care 14 au propriile anchete naţionale în curs de desfăşurare privind războiul.

„Cel mai important este să avem o coordonare foarte bună, să nu dublăm diferitele situaţii şi să strângem toate probele în acelaşi loc”, a declarat Reynders.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ologarhi #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.

#deficit #finanțare #bani #Romania