ONU: Femeile sunt unul din cele mai afectate grupuri de persoane vulnerabile de criza pandemică

Anul 2021 este unul de o importanță majoră pentru dezvoltarea procesului de realizare a egalității de gen. Criza provocată de pandemie pune în prim-plan importanța implicării fiecărei persoane pentru crearea unei societăți echitabile. O societate în care femeile sunt încurajate din ce în ce mai mult să adopte poziții de lidere. În același timp, o societate care le oferă acces la procese participative și le încurajează să creeze un viitor sustenabil într-o lume afectată de COVID-19.

În acest context, tematica Zilei Internaționale a Femeilor din 2021, declarată de ONU – „Femei în poziții de conducere (leadership): Realizarea unui viitor egal într-o lume afectată de COVID-19″ – celebrează eforturile imense ale fetelor și femeilor din toată lumea depuse pentru a lupta pentru drepturile lor în contextul pandemiei. Femeile sunt unul din cele mai afectate grupuri de persoane vulnerabile de criza pandemică. Ele au fost cele care s-au aflat în prima linie de luptă cu pandemia și au demonstrat în tot acest timp cât de importante sunt rolul lor, dar și eforturile pe care le întreprind zilnic la locul de muncă, în societate și în propriile familii. Datorită lor a fost posibilă menținerea unei societăți funcționale și adaptarea mai ușoară la un nou stil de viață, care a avut efect asupra tuturor domeniilor din viața fetelor și femeilor. În acest sens, femeile au adoptat poziții de lidere în toate sferele lor de activitate și de viață prin intermediul activităților neremunerate și remunerate pe care le-au desfășurat.

„Egalitatea de gen stă la baza drepturilor fundamentale ale omului și rămân a fi o prioritate pentru Organizația Națiunilor Unite. Criza a evidențiat importanța vitală a contribuției femeilor, în același timp disproporționalitatea poverii pe care femeile o duc. De Ziua Internațională a Femeilor, și nu doar, să ne unim eforturile și să luptăm pentru o lume în care egalitate de gen predomină”, a menționat Simon Springett, Coordonatorul Rezident ONU în Moldova.

Pentru a evidenția forța de care au dat și dau dovadă femeile și fetele, mesajul ONU Moldova de Ziua Femeilor și a campaniei de sensibilizare aferente este „Eu decid. E timpul pentru egalitate”. Mesajul se aliniază cu tematica prioritară a celei de-a 65-a sesiune a Comisiei pentru Condiția Femeilor: „Participarea eficientă și deplină a femeilor în procesele decizionale în viața publică, la fel ca și eliminarea violenței pentru atingerea egalității de gen și abilitarea tuturor femeilor și fetelor”. El va fi transmis prin intermediul activităților desfășurate de agențiile ONU în Moldova, în perioada 1-15 martie curent.

„O bună guvernare și democrație necesită o reprezentare egală și incluzivă în toate procesele decizionale. Atunci când mai multe femei se află în poziții de conducere, răsună voci diferite și se identifică altfel de soluții. Anul 2021 reprezintă o oportunitate importantă pentru a spori reprezentarea femeilor și fetelor, întrucât COVID-19 ne obligă să regândim modul în care funcționează societatea noastră”, a declarat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Cu toate că femeile devin din ce în ce mai implicate în activitățile de leadership, acest lucru nu atinge scopul de reprezentare egală atât a femeilor cât și a bărbaților în procesele decizionale. Mai cu seamă în situația în care femeile sunt nevoite să întreprindă activități casnice pe lângă alte activități de bază.

Datele statistice arată că în anul 2020, Parlamentul Republicii Moldova a fost constituit din 22,8% de femei, alte 24,8% de femei fac parte din Guvern. La nivel local, în 2019, 21,8% dintre persoanele în funcția de primar au fost femei, 27% au fost alese în consiliile raionale și 36% în consiliile sătești. Conform datelor din februarie 2021, doar 21 de țări în lume au femei drept lidere de stat și guvern, Moldova numărându-se recent printre ele, când pentru prima dată în istorie o femei a devenit președinta țării.

În ajun de Ziua Internațională a Femeilor vor fi lansate o serie de evenimente online „Gender Debates Café”, ce marchează lansarea campaniei și invită femei lidere din diverse domenii de activitate la un dialog privind dreptul femeilor de a lua decizii în toate aspectele vieții. În același timp, în mediul online vor fi circulate numeroase materiale informative, care vor sublinia importanța poziționării femeilor și fetelor în calitate de lidere și factori de decizie.

În premieră, anul acesta femeile deputate și alesele locale caută soluții împreună soluții pentru grupurile defavorizate afectate de pandemie. Consultările au loc pe Platforma comună de dialog a doamnelor deputate din Parlamentul Republicii Moldova și implică alese locale din toate regiunile țării. Proiectul este susținut de agențiile ONU: PNUD, UNFPA, UNICEF și UN Women.

În același timp, agențiile ONU vor prezenta istorii de succes pentru a inspira alte femei de a-și realiza visele și a lupta pentru drepturile sale, prezenta date cu privire la participarea femeilor în procesul electoral, prezenta studiul – de ce femeile câștigă mai puțin decât bărbații, conduce discuții tematice online cu femeile afectate de virusul HIV privind rolul de lider și altele.

Scopul acestor activități este de sensibiliza femeile și bărbații cu privire la cunoașterea și revendicarea drepturilor femeilor și susținerea acestora în accesarea pozițiilor de lider la locul de muncă, în societate, familie, etc.

Campania de sensibilizare și informarea cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor este implementată sub ghidarea UN Women – agenție ONU pentru egalitate de gen și abilitarea femeilor.

#ONU #UNFPA #UN Women #PNUD #UNICEF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.