ONU: Femeile sunt unul din cele mai afectate grupuri de persoane vulnerabile de criza pandemică

Anul 2021 este unul de o importanță majoră pentru dezvoltarea procesului de realizare a egalității de gen. Criza provocată de pandemie pune în prim-plan importanța implicării fiecărei persoane pentru crearea unei societăți echitabile. O societate în care femeile sunt încurajate din ce în ce mai mult să adopte poziții de lidere. În același timp, o societate care le oferă acces la procese participative și le încurajează să creeze un viitor sustenabil într-o lume afectată de COVID-19.

În acest context, tematica Zilei Internaționale a Femeilor din 2021, declarată de ONU – „Femei în poziții de conducere (leadership): Realizarea unui viitor egal într-o lume afectată de COVID-19″ – celebrează eforturile imense ale fetelor și femeilor din toată lumea depuse pentru a lupta pentru drepturile lor în contextul pandemiei. Femeile sunt unul din cele mai afectate grupuri de persoane vulnerabile de criza pandemică. Ele au fost cele care s-au aflat în prima linie de luptă cu pandemia și au demonstrat în tot acest timp cât de importante sunt rolul lor, dar și eforturile pe care le întreprind zilnic la locul de muncă, în societate și în propriile familii. Datorită lor a fost posibilă menținerea unei societăți funcționale și adaptarea mai ușoară la un nou stil de viață, care a avut efect asupra tuturor domeniilor din viața fetelor și femeilor. În acest sens, femeile au adoptat poziții de lidere în toate sferele lor de activitate și de viață prin intermediul activităților neremunerate și remunerate pe care le-au desfășurat.

„Egalitatea de gen stă la baza drepturilor fundamentale ale omului și rămân a fi o prioritate pentru Organizația Națiunilor Unite. Criza a evidențiat importanța vitală a contribuției femeilor, în același timp disproporționalitatea poverii pe care femeile o duc. De Ziua Internațională a Femeilor, și nu doar, să ne unim eforturile și să luptăm pentru o lume în care egalitate de gen predomină”, a menționat Simon Springett, Coordonatorul Rezident ONU în Moldova.

Pentru a evidenția forța de care au dat și dau dovadă femeile și fetele, mesajul ONU Moldova de Ziua Femeilor și a campaniei de sensibilizare aferente este „Eu decid. E timpul pentru egalitate”. Mesajul se aliniază cu tematica prioritară a celei de-a 65-a sesiune a Comisiei pentru Condiția Femeilor: „Participarea eficientă și deplină a femeilor în procesele decizionale în viața publică, la fel ca și eliminarea violenței pentru atingerea egalității de gen și abilitarea tuturor femeilor și fetelor”. El va fi transmis prin intermediul activităților desfășurate de agențiile ONU în Moldova, în perioada 1-15 martie curent.

„O bună guvernare și democrație necesită o reprezentare egală și incluzivă în toate procesele decizionale. Atunci când mai multe femei se află în poziții de conducere, răsună voci diferite și se identifică altfel de soluții. Anul 2021 reprezintă o oportunitate importantă pentru a spori reprezentarea femeilor și fetelor, întrucât COVID-19 ne obligă să regândim modul în care funcționează societatea noastră”, a declarat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Cu toate că femeile devin din ce în ce mai implicate în activitățile de leadership, acest lucru nu atinge scopul de reprezentare egală atât a femeilor cât și a bărbaților în procesele decizionale. Mai cu seamă în situația în care femeile sunt nevoite să întreprindă activități casnice pe lângă alte activități de bază.

Datele statistice arată că în anul 2020, Parlamentul Republicii Moldova a fost constituit din 22,8% de femei, alte 24,8% de femei fac parte din Guvern. La nivel local, în 2019, 21,8% dintre persoanele în funcția de primar au fost femei, 27% au fost alese în consiliile raionale și 36% în consiliile sătești. Conform datelor din februarie 2021, doar 21 de țări în lume au femei drept lidere de stat și guvern, Moldova numărându-se recent printre ele, când pentru prima dată în istorie o femei a devenit președinta țării.

În ajun de Ziua Internațională a Femeilor vor fi lansate o serie de evenimente online „Gender Debates Café”, ce marchează lansarea campaniei și invită femei lidere din diverse domenii de activitate la un dialog privind dreptul femeilor de a lua decizii în toate aspectele vieții. În același timp, în mediul online vor fi circulate numeroase materiale informative, care vor sublinia importanța poziționării femeilor și fetelor în calitate de lidere și factori de decizie.

În premieră, anul acesta femeile deputate și alesele locale caută soluții împreună soluții pentru grupurile defavorizate afectate de pandemie. Consultările au loc pe Platforma comună de dialog a doamnelor deputate din Parlamentul Republicii Moldova și implică alese locale din toate regiunile țării. Proiectul este susținut de agențiile ONU: PNUD, UNFPA, UNICEF și UN Women.

În același timp, agențiile ONU vor prezenta istorii de succes pentru a inspira alte femei de a-și realiza visele și a lupta pentru drepturile sale, prezenta date cu privire la participarea femeilor în procesul electoral, prezenta studiul – de ce femeile câștigă mai puțin decât bărbații, conduce discuții tematice online cu femeile afectate de virusul HIV privind rolul de lider și altele.

Scopul acestor activități este de sensibiliza femeile și bărbații cu privire la cunoașterea și revendicarea drepturilor femeilor și susținerea acestora în accesarea pozițiilor de lider la locul de muncă, în societate, familie, etc.

Campania de sensibilizare și informarea cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor este implementată sub ghidarea UN Women – agenție ONU pentru egalitate de gen și abilitarea femeilor.

#ONU #UNFPA #UN Women #PNUD #UNICEF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie