OPEC+ reduce drastic producția de petrol! Vine marea scumpire a carburanților. Șoferii vor fi îngroziți

Extinderea de către Arabia Saudită şi Rusia a reducerilor de producţie până la finalul anului va duce la un deficit de aprovizionare substanţial în trimestrul patru, conform previziunilor Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), publicate miercuri, transmite Reuters.

În 2022, grupul OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a început limitarea furnizării pentru a sprijini creşterea preţului petrolului. Luna aceasta, cotaţia ţiţeiului Brent a depăşit 90 dolari per baril, pentru prima dată în acest an, după ce Arabia Saudită şi Rusia au anunţat o reducere combinată a producţiei cu 1,3 milioane de barili pe zi (bpd) până la finalul lui 2023.

Decizia statelor membre OPEC+ de a reduce de la începutul anului producţia cu 2,5 milioane bpd a fost până acum compensată de livrările mai mari de la producători din afara grupului, inclusiv Statele Unite, Brazilia şi Iran, apreciază IEA.

„Dar din septembrie încolo, pierderile de producţie ale OPEC+ vor duce la un deficit de aprovizionare substanţial în trimestrul patru”, avertizează IEA. Instituţia estimează că lipsa reducerilor la începutul anului viitor va determina un surplus de petrol pe piaţă, deşi stocurile vor fi la un nivel scăzut, sporind riscul creşterii volatilităţii într-un mediu economic fragil.

Temerile economice, în special în urma redresării mai lente a Chinei după pandemie, au fost amplificate de îngrijorările că ratele dobânzilor vor rămâne ridicate în SUA. Totuşi, cererea în China, cel mai mare importator global de petrol, a rămas până acum „în mod remarcabil neafectată de scăderea activităţii economice”, apreciază IEA.

Atât IEA cât şi OPEC sunt optimiste în privinţa cererii din China în acest an, astfel încât cele două instituţii nu au modificat semnificativ previziunile privind cererea globală de petrol în 2023 şi în 2024.

IEA estimează că anul acesta cererea globală de petrol va creşte cu 2,2 milioane bpd, în timp ce OPEC se aşteaptă la un avans de 2,44 milioane bpd.

În schimb, pentru anul viitor IEA se aşteaptă la o încetinire a creşterii cererii globale de petrol cu un milion bpd, în timp ce OPEC se aşteaptă la un avans de 2,25 milioane bpd.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #petrol #pret #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.