Orzul moldovenesc, cu destinație… offshore! Elveția și Cipru au absorbit o treime din exporturi

Republica Moldova a urcat pe locul al treilea între furnizorii de orz ai Uniunii Europene în sezonul iulie 2024–iunie 2025, exportând pe piața comunitară 117 807 tone și depășind astfel Serbia, arată o analiză a economistului Iurie Rija bazată pe date Eurostat. Deși volumul este aproape identic cu cel din sezonul precedent (116 162 t), ponderea Moldovei în totalul importurilor UE s-a ridicat de la 6,4 % la 10,3 %, datorită scăderii livrărilor din Marea Britanie și Ucraina. În ansamblu, Moldova a expediat 123 925 t de orz în sezon, cu 22 % mai puțin față de 2023/2024, dar a compensat prin orientarea către piețele europene, unde prețul mediu a fost de 3,29 lei/kg, în creștere față de 3,06 lei/kg în sezonul precedent.

Valoarea totală a exporturilor de orz s-a cifrat la 407,8 mil. lei, sub nivelul din 2023/2024 (485,8 mil. lei), dar aproape dublă față de sezonul 2022/2023. În primele șase luni din 2025 au fost exportate doar 14 363 t, toate în intervalul ianuarie-martie; lipsa livrărilor din aprilie-iunie indică epuizarea stocurilor înainte de noua recoltă. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,85 lei/kg în ianuarie la 4,76 lei/kg în februarie, menținându-se peste patru lei în martie.

Exporturile au fost dominate de trei companii, „OROM-IMEXPO” SRL (25 % din volum), „RUSAGRO-PRIM” SRL (24,6 %) și „DEMIR AGRO” SRL (14 %). În primul semestru din 2025, concentrarea s-a accentuat: „OROM-IMEXPO” a realizat 61,7 % din total, urmată de „CRIST-VALG” SRL (15,1 %) și „RUSAGRO-PRIM” SRL (10,5 %).

Elveția a devenit principala destinație, cu 34,5 mii t (aproape o treime din exporturi) la un preț mediu de 3 lei/kg, urmată de Cipru (33,3 mii t) și Grecia (28,9 mii t). România, odinioară cel mai mare cumpărător, a coborât pe locul patru cu 11 mii t, în timp ce Turcia a preluat poziția a cincea cu 6,1 mii t.

Sezonul de recoltare 2025 a început la 4 iulie, cu randamente prognozate de 4-4,5 t/ha, peste media anului trecut. Prețurile oferite rămân modeste, între 2,60 lei/kg la câmp și 3,10 lei/kg la Giurgiulești, iar tranzacțiile sunt lente: fermierii speră la prețuri mai mari, în timp ce traderii așteaptă clarificări pe piața regională a cerealelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#off shore #orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina