Air France-KLM își face „colonie” în Scandinavia: preia controlul SAS

Grupul aerian franco-olandez Air France-KLM a anunțat vineri că intenționează să-și majoreze participația în compania aeriană scandinavă SAS de la 19,9% la 60,5%, devenind astfel acționar majoritar. Tranzacția este considerată un nou pas semnificativ în direcția consolidării industriei aviatice europene, într-un context în care transportatorii aerieni caută să-și consolideze pozițiile în fața competiției din SUA și Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

Preluarea pachetului majoritar va avea loc prin achiziția acțiunilor deținute în prezent de fondurile Castlelake și Lind Invest, iar încheierea tranzacției este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2026, fiind condiționată de aprobările autorităților de reglementare.

Valoarea exactă a investiției va fi stabilită la momentul finalizării și va ține cont de performanța financiară actualizată a SAS, inclusiv EBITDA și datoria netă. Totuși, grupul a refuzat să ofere cifre concrete în acest stadiu. Potrivit directorului financiar Steven Zaat, Air France-KLM se așteaptă la sinergii de ordinul sutelor de milioane de euro. Tranzacția va fi finanțată din lichidități sau printr-o emisiune simplă de obligațiuni („plain vanilla bond”), fără a afecta planul de reducere a datoriei hibride a grupului.

Air France-KLM deține deja o cooperare comercială cu SAS încă din vara anului 2024. Prin această preluare, grupul va obține acces extins la piețele din Suedia, Danemarca și Norvegia, iar SAS va deveni oficial o filială, ceea ce va permite optimizarea costurilor și extinderea rețelei de zboruri.

Directorul general al SAS, Anko van der Werff, a salutat decizia: „Consolidarea industriei aeriene europene era inevitabilă și ne bucurăm să facem parte din acest proces. Acum, odată ce Air France-KLM va deține peste 50% din acțiuni, vom putea beneficia cu adevărat de sinergii și să oferim clienților servicii mai bune.”

SAS va continua să investească în flotă și în rețeaua sa de rute. În prezent, compania operează 138 de aeronave și a transportat peste 25 de milioane de pasageri în 2023, cu venituri de 4,1 miliarde de euro.

Grupul Air France-KLM a intrat pentru prima dată în acționariatul SAS în 2023, cu o investiție de aproximativ 144,5 milioane de dolari, iar în august același an, compania scandinavă a ieșit din procedura de insolvență (Chapter 11).

Conform înțelegerii, Air France-KLM va deține majoritatea locurilor în consiliul de administrație al SAS, în timp ce statul danez va păstra o participație de 26,4% și propriile locuri în consiliu.

Această mișcare vine pe fondul unei tendințe mai ample de consolidare în sectorul aerian european. Lufthansa a achiziționat recent o participație de 41% în compania italiană ITA Airways și are investiții și în Air Baltic. În paralel, guvernul portughez vizează privatizarea companiei naționale TAP, iar negocierile pentru preluarea unor participații în Air Europa sunt în desfășurare.

„După restructurarea cu succes, SAS a demonstrat o performanță impresionantă. Suntem încrezători că, printr-o integrare mai profundă în cadrul grupului nostru, potențialul său va continua să crească”, a declarat Ben Smith, directorul general al Air France-KLM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copmanie #KLM #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.