Osmochescu anunță schimbarea de macaz în agricultură: irigații, tehnologii și o treime din acquis-ul UE de transpus

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, anunță că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi „prioritatea zero” a mandatului său, în condițiile în care aproximativ o treime din acquis-ul comunitar care urmează să fie transpus în legislația națională ține de domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii.

Osmochescu a declarat, după învestirea în funcție, că ministerul pe care îl preia are în față unul dintre cele mai mari volume de legislație europeană care trebuie implementată în procesul de aderare.

„Prioritatea zero rămâne aceeași aderarea la Uniunea Europeană, în special pentru că în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai larg volum de acquis comunitar care trebuie transpus. Circa 33% din toate directivele și reglementările Uniunii Europene se află în autoritatea Ministerului Agriculturii”, a declarat Osmochescu.

Potrivit noului ministru, aceasta înseamnă că aproximativ o treime din efortul legislativ și instituțional necesar în procesul de integrare europeană vizează domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii.

„Prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană și îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care ni le-am asumat noi, ca stat, în procesul aderării”, a punctat ministrul.

A doua mare prioritate anunțată de Osmochescu este schimbarea modului în care Republica Moldova abordează agricultura, în special pe fondul secetelor și al schimbărilor climatice tot mai pronunțate.

Noul ministru vorbește despre trecerea spre o „agricultură inteligentă”, bazată mai mult pe știință și tehnologii, precum și despre dezvoltarea sistemelor de irigații.

„Vorbim despre agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climatice pe care le avem în Republica Moldova. Trăim ani cu secetă, trăim ani în care trebuie să regândim cum abordăm agricultura”, a afirmat Osmochescu.

Ministrul spune că adaptarea sectorului nu se va putea limita la un singur instrument, ci va necesita schimbări mai ample și cooperare între autorități, fermieri și ceilalți participanți din sector.

„Este vorba de irigații, este vorba de agricultură inteligentă, dar este vorba și despre abordarea atitudinii noastre comune, împreună cu fermierii și cu toți actorii din domeniul agriculturii”, a declarat Eugen Osmochescu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.