Panica mondială! Aurul trece de 4 000 de dolari per uncie pentru prima dată

Aurul a atins miercuri un nivel istoric și a depășit pentru prima dată 4.000 de dolari pe uncie, în contextul unei migrații masive a investitorilor către acest activ considerat „refugiu sigur”. Spot gold a crescut cu 1,4%, până la 4.039,10 dolari pe uncie la ora 08:20 GMT, în timp ce contractele futures pe aur cu livrare în decembrie au urcat la 4.061,80 dolari, scrie Reuters.

Și argintul a profitat de valul de entuziasm, crescând cu 2%, până la 48,76 dolari pe uncie, apropiindu-se de recordul istoric de 49,51 dolari.

Potrivit analiștilor, aurul este printre cele mai performante active ale anului 2025, cu o creștere de 54% de la începutul anului, după ce în 2024 avansase deja cu 27%. Performanța depășește atât piețele de acțiuni, cât și bitcoinul, dar și alte active considerate sigure.

Raliul este alimentat de un amestec de factori: așteptările privind scăderea dobânzilor în SUA, cumpărări consistente ale băncilor centrale, intrări masive în fondurile de investiții pe aur (ETF-uri), slăbiciunea dolarului american, dar și un context geopolitic tensionat – de la conflictul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina, până la instabilitatea politică din Franța și Japonia.

În plus, actualul shutdown al guvernului SUA, ajuns la a opta zi, a amplificat incertitudinile, investitorii fiind nevoiți să se bazeze pe surse non-guvernamentale pentru a estima calendarul viitoarelor reduceri de dobândă. Piețele anticipează o scădere de 25 puncte de bază la următoarea ședință a Fed și una similară în decembrie.

Băncile de investiții și analiștii internaționali și-au revizuit deja estimările. Goldman Sachs și UBS au ridicat prognoza pentru aur în 2026, iar WisdomTree estimează că prețul va ajunge la 4.530 de dolari pe uncie până la finalul trimestrului trei 2026.

„Am fi anticipat atingerea pragului de 4.000 de dolari mai târziu, dar direcția rămâne aceeași – aurul continuă să fie cel mai atractiv activ în vremuri de criză”, a declarat Nitesh Shah, strateg de materii prime la WisdomTree.

Și alte metale prețioase au urmat trendul: platina a urcat cu 1,7%, până la 1.646,19 dolari, iar paladiul a crescut cu 4,1%, la 1.393,06 dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#costuri #record #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina