O companie face legea! A exportat o cincime din tot grâul țării

Exporturile de grâu din Republica Moldova au înregistrat, în perioada iulie–septembrie 2025, cea mai bună performanță din ultimii patru ani, arată analiza economistului Iurie Rija. În doar trei luni, peste hotare au plecat 483,4 mii tone de grâu, la un preț mediu de 3,53 lei/kg. Volumul actual este cu 42% mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2024, când s-au livrat 340 mii tone, și cu 19% peste nivelul din 2023, de 406 mii tone. Totuși, anul record 2021, când Moldova a exportat 675,7 mii tone în același interval, rămâne de neatins.

Pe plan valoric, livrările au însumat 1,707 miliarde lei, în creștere cu 43% față de 2024 și peste nivelul din 2023 (1,5 miliarde lei). Vârful exporturilor s-a înregistrat în august, cu 220,7 mii tone, aproape jumătate din totalul trimestrului, iar în septembrie livrările au scăzut la 176 mii tone, pe fondul unei relaxări a cererii externe.

Deși volumele au crescut, prețurile au rămas moderate. Media de 3,53 lei/kg este aproape identică cu cea din 2024 (3,50 lei/kg), dar sub nivelul din 2023 (3,71 lei/kg) și mult sub maximele din 2022 (5,66 lei/kg). Un factor decisiv a fost calitatea redusă a grâului alimentar: indicele W s-a situat sub standardele pentru panificație, ceea ce a împins o mare parte din recoltă în categoria furajeră.

Clasamentul exportatorilor arată o concentrare ridicată: primele cinci companii au livrat 61% din volumul total. Lider a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 102,9 mii tone (21%), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL (67,2 mii tone, 14%) și „OROM-IMEXPO” SRL (65,2 mii tone, 13%). În top se mai află „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL (39,5 mii tone, 8%) și „AGROFLORIS-NORD” SRL (23,5 mii tone, 5%). Remarcabilă este revenirea „AGROFLORIS-NORD” SRL, companie care domina exporturile în 2021–2023, dar care anul trecut exportase doar 13,68 mii tone pe tot parcursul anului.

O schimbare notabilă s-a produs și în structura destinațiilor: Italia a devenit principala piață de desfacere, cu peste 200,5 mii tone (41% din total), urmată de Grecia – 91,8 mii tone (19%) și România – 86,7 mii tone (18%). Pentru prima dată în ultimii ani, Italia devansează România, semn că procesatorii italieni au căutat surse alternative de aprovizionare la prețuri competitive. Alte destinații mai mici, dar constante, au fost Libanul, Elveția și Turcia.

Potrivit economistului Iurie Rija, rezultatele din iulie–septembrie 2025 confirmă o revenire a sectorului cerealier și o redinamizare a comerțului extern, chiar dacă prețurile nu sunt la nivelurile din anii de vârf. Totodată, reorientarea către piețele din vestul și sudul Europei oferă Moldovei o diversificare benefică și o mai mare stabilitate comercială.

#Grîu #export #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.