Parlamentul a numit un nou director la „Teleradio-Moldova”. E jurnalist și a încercat postura de politician

Jurnalistul Vlad Ţurcanu a fost numit director general al Companiei „Teleradio-Moldova”, de către Parlament pentru o perioadă de 7 ani. Decizia a fost aprobată de majoritatea deputaților prezenți la ședința plenară de astăzi, 3 decembrie, scrie Realitatea.md.

Amintim pentru candidatura lui Vlad Țurcanu au votat şase din cei şapte membri ai Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al TRM. Candidatura lui Vlad Ţurcanu a fost propusă de către Arcadie Gherasim, preşedintele Consiliului de Supraveghere.

Vlad Ţurcanu este jurnalist şi specialist în comunicare, cu o experienţă de muncă în ambele domenii de peste 20 de ani. În perioada 2012-2016 a fost consilier şi purtător de cuvânt al preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Anterior, a fost jurnalist la Radio Moldova, TV Moldova 1, Radio Europa Liberă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vlad Ţurcanu este licenţiat în Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării la Universitatea de Stat din Moldova.

Noul director al TRM a încercat să se lanseze și în politică în ultimii ani. Acesta a fost președinte al Partidului Popular Românesc. Ulterior, a părăsit partidul și șefia acestuia și s-a alăturat la Partidul Unității Naționale, ocupând funcția de prim-vicepreședinte al acestuia. La scurt timp, Vlad Țurcanu, a părăsit și acest partid și s-a retras din politică.

Conform legislației în vigoare, directorul general al furnizorului public naţional de servicii media este desemnat de către Parlament, la propunerea Consiliului de supraveghere şi dezvoltare. Directorul este numit în funcţie pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit.

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, directorul general al TRM poate fi demis din funcţie de către Parlament din proprie iniţiativă, în temeiul cererii depuse, în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuţiilor sale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

#TRM #Director #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.

#economie #AI #bani