BNM are doi noi viceguvernatori. Declarații scandaloase ale lui Albu: Voi avea bunul simț cu băncile din Transnistria

Tatiana Ivanicichina si Arcadie Albul au fost numiți viceguvernatori ai Băncii Naționale a Moldovei și membri ai Comitetului executiv pentru un termen de șapte ani cu votul a 58 de deputați.

Armașu afrimă că ambii candidați întrunesc condițiile și experiența profesională necesară pentru a-și exercita atribuțiile.

În cadrul ședinței Comisiei Juridice, Arcadie Albu a spus că va avea bun simț în relația cu băncile din Transnistria iar despre furtul miliardului cunoaște doar din ceea ce a scris presa.

Arcadie Albul activează, din anul 2012, la Bank for International Settlements, Basel, Elveția, iar anterior a fost specialist la Banca Central Europeană. În Republica Molova, Arcadie Albul a activat la PWC, în perioada 2008-2010 și la Magenta Consulting, din anul 2006 până în anul 2008.

Tatiana Ivanicichina a fost secretară de stat în Guvernul Chicu la Ministerul Finanțelor. Ea și-a început cariera profesională la Ministerul Finanțelor în anul 2010 și a exercitat, de-a lungul timpului, mai multe funcții, inclusiv cea de șef a mai multor servicii și direcții.

#viceguvernatori #numire #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că Republica Moldova nu a renunțat la colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, chiar dacă anterior autoritățile au declarat că țara nu mai are nevoie de finanțare directă din partea FMI. Potrivit ministrului, problema ține de necesarul concret de finanțare al bugetului și de sursele deja disponibile.

Întrebată despre declarațiile făcute anterior de fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit cărora Republica Moldova nu mai depinde de banii FMI, Belous a spus că nu poate comenta exact formularea acestuia, dar a explicat că lipsa unei nevoi imediate de finanțare nu înseamnă și reducerea parteneriatului cu instituția.

„Fondul Monetar Internațional este un partener foarte bun și ne-a oferit permanent atât suport tehnic, cât și suport financiar, pentru necesitățile bugetului, în condiții foarte bune”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a explicat că, atunci când este elaborat bugetul, autoritățile trebuie să estimeze cât vor cheltui efectiv și ce volum de împrumuturi este necesar pentru acoperirea deficitului. Dacă necesarul de finanțare este deja acoperit prin alte surse interne sau externe, statul nu ar trebui să contracteze suplimentar credite doar pentru că acestea sunt disponibile.

„Trebuie să fim realiști. Noi nu putem să ne împrumutăm la infinit, ci trebuie să ne împrumutăm strict pentru necesitățile pe care le avem”, a spus Belous.

Ea a precizat că, în situația în care deficitul bugetar crește sau apar cheltuieli suplimentare, iar sursele interne ori creditele deja contractate nu sunt suficiente, Guvernul poate reveni la partenerii externi, inclusiv la FMI, pentru identificarea unor noi surse de finanțare.

În mai 2026, Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui nou program pe 36 de luni prin Instrumentul de coordonare a politicilor, PCI. Acesta este un instrument fără finanțare directă, destinat susținerii politicilor economice și reformelor. Ministerul Finanțelor

Documentele FMI arată că autoritățile moldovene au optat pentru un instrument nefinanțat deoarece au apreciat că situația macroeconomică nu mai impunea finanțare de urgență, iar accentul urma să fie pus pe stabilitate, reforme și consolidarea credibilității politicilor economice.

Ultimul acord cu FMI a fost suspendat în toamna anului 2025, după ce Republica Moldova nu și-a onorat mai multe angajamente cu privire la cheltuieli, iar fondul a suspendat două tranșe în sumă de 170 milioane de lei.

#buget #bani #FMI