Pastile din șase țări, aruncate la gunoi. Ce a respins Agenția Medicamentului în 2025

În anul 2025, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a autorizat 364 de medicamente, însă controalele de calitate au dus și la rebutarea mai multor serii de produse farmaceutice provenite din mai multe state, arată raportul anual de activitate al instituției.

Potrivit documentului, medicamentele rebutate provin din India, Turcia, China, Germania, Pakistan și Siria, fiind identificate neconformități în urma testelor efectuate de Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor din cadrul AMDM.

Cele mai multe serii respinse aparțin producătorilor din India, inclusiv Monoos Ltd, United Biotech și Hetero Labs, urmate de Turcia, prin companiile Nobel İlaç. În listă figurează și Germania, prin producătorul Bionorica SE, dar și China, Pakistan și Siria.

Autoritățile precizează că rebutarea nu ține de sancțiuni sau origine geografică, ci de neconformități de calitate, depistate în cadrul controlului de stat. Medicamentele respective nu au fost admise pentru utilizare pe piața din Republica Moldova.

În paralel, raportul relevă o creștere cu aproximativ 31% a solicitărilor de nimicire a medicamentelor față de anul precedent. În total, în 2025 au fost recepționate peste 540 de mii de ambalaje primare și aproape 400 kg de materie primă pentru distrugere, principala cauză fiind expirarea termenului de valabilitate, dar și retragerea de pe piață sau rebutarea în urma testelor de laborator.

Totodată, AMDM raportează o scădere a autorizațiilor de import, de la 7.203 în 2023 la doar 4.547 în 2025, pe fondul ajustării pieței farmaceutice și al intensificării controalelor de calitate.

Raportul subliniază că siguranța pacientului rămâne prioritară, iar Laboratorul AMDM este certificat conform ISO 17025 și s-a clasat în top 10 laboratoare din Europa, în urma testelor internaționale organizate de EDQM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pastile #gunoi #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a criticat modul în care a fost elaborat bugetul pentru anul 2026. Ea afirmă că deciziile recente ale Guvernului cu privire la reducerea cheltuielilor indică probleme serioase de planificare financiară.

Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu a declarat că inițiativa autorităților de a reduce unele cheltuieli bugetare, deși primul trimestru al anului 2026 nu s-a încheiat încă, ar demonstra că bugetul a fost construit „haotic”, fără calcule economice solide.

Potrivit fostei ministre, această situație ar putea conduce inevitabil la o rectificare bugetară, întrucât cifrele planificate nu ar corespunde realităților economice.

„Guvernul vine cu decizii de reducere a cheltuielilor pentru 2026, în timp ce trimestrul I din 2026 nici măcar nu este închis. Aceasta arată clar că bugetul a fost făcut haotic, mai mult pe improvizații și trending social media decât pe calcule reale”, a scris Durleșteanu.

Ea a mai menționat că autoritățile ar putea invoca contextul geopolitic și conflictul din Orientul Mijlociu pentru a explica eventuale creșteri ale inflației, în special prin scumpirea produselor petroliere și a gazelor naturale.

În același timp, Durleșteanu a criticat faptul că, la două săptămâni de la izbucnirea conflictului armat din regiune, Guvernul nu ar fi prezentat încă măsuri concrete pentru atenuarea impactului asupra populației și economiei, în special asupra agricultorilor.

Fosta ministră a Finanțelor susține că cetățenii au nevoie de transparență și de o planificare responsabilă a banilor publici, iar deciziile guvernamentale ar trebui orientate spre susținerea populației, nu spre justificări legate de contextul geopolitic sau de așa-numitul „război cognitiv”.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să introducă un control strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul curent, în contextul presiunilor economice internaționale și al creșterii costurilor la energie și combustibili.

Conform documentului, instituțiile publice trebuie să reducă cu cel puțin 10% achizițiile care nu sunt considerate prioritare. De asemenea, premierul a cerut diminuarea cu minimum 20% a cheltuielilor pentru transportul de serviciu, inclusiv reducerea numărului de automobile aflate în dotarea instituțiilor publice.