Pastile din șase țări, aruncate la gunoi. Ce a respins Agenția Medicamentului în 2025

09 Feb. 2026, 15:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 15:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În anul 2025, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a autorizat 364 de medicamente, însă controalele de calitate au dus și la rebutarea mai multor serii de produse farmaceutice provenite din mai multe state, arată raportul anual de activitate al instituției.

Potrivit documentului, medicamentele rebutate provin din India, Turcia, China, Germania, Pakistan și Siria, fiind identificate neconformități în urma testelor efectuate de Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor din cadrul AMDM.

Cele mai multe serii respinse aparțin producătorilor din India, inclusiv Monoos Ltd, United Biotech și Hetero Labs, urmate de Turcia, prin companiile Nobel İlaç. În listă figurează și Germania, prin producătorul Bionorica SE, dar și China, Pakistan și Siria.

Autoritățile precizează că rebutarea nu ține de sancțiuni sau origine geografică, ci de neconformități de calitate, depistate în cadrul controlului de stat. Medicamentele respective nu au fost admise pentru utilizare pe piața din Republica Moldova.

În paralel, raportul relevă o creștere cu aproximativ 31% a solicitărilor de nimicire a medicamentelor față de anul precedent. În total, în 2025 au fost recepționate peste 540 de mii de ambalaje primare și aproape 400 kg de materie primă pentru distrugere, principala cauză fiind expirarea termenului de valabilitate, dar și retragerea de pe piață sau rebutarea în urma testelor de laborator.

Totodată, AMDM raportează o scădere a autorizațiilor de import, de la 7.203 în 2023 la doar 4.547 în 2025, pe fondul ajustării pieței farmaceutice și al intensificării controalelor de calitate.

Raportul subliniază că siguranța pacientului rămâne prioritară, iar Laboratorul AMDM este certificat conform ISO 17025 și s-a clasat în top 10 laboratoare din Europa, în urma testelor internaționale organizate de EDQM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.