Termoelectrica cere schimbarea tarifelor la căldură, dar tace despre cât vor plăti oamenii

Termoelectrica a depus pe 9 februarie un demers către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică privind ajustarea prețului la energia electrică produsă și a tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor în anul 2026, după ce ANRE a aprobat, la 3 februarie, un nou tarif la gazele naturale pentru consumatorii casnici.

Întreprinderea precizează că solicitarea este determinată direct de scăderea prețului reglementat al gazelor naturale, factor care influențează costurile de producere atât a energiei electrice, cât și a celei termice. Ajustarea este realizată în conformitate cu cadrul normativ în vigoare și ia în calcul costurile gazelor naturale pentru perioada ianuarie–martie 2026, stabilite prin hotărârile ANRE din noiembrie 2024 și februarie 2026.

Pentru perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2026, Termoelectrica menționează că sunt aplicate prețuri prognozabile, în contextul calendarului de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea gazelor naturale, precum și al obligațiilor de serviciu public prevăzute de legislația în domeniu.

Compania nu indică însă cu cât ar putea fi ajustate tarifele la energia electrică și energia termică, urmând ca ANRE să examineze demersul și să decidă asupra eventualelor modificări. Precizăm că solicitarea încă nu a fost publicată pe site-ul regulatorului.

În prezent, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Termoelectrica este de 2 510 lei/Gcal (fără TVA).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif #căldură #termoelectrica #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primul trimestru din 2026 confirmă rolul semințelor de floarea-soarelui ca pilon al exporturilor Republicii Moldova, cu livrări de 325,4 mii tone în valoare de 4,36 miliarde lei, însă structura pieței scoate la iveală vulnerabilități legate de dependența de câteva piețe și operatori, arată analiza economistului Iurie Rija.

Datele indică o dominare clară a exporturilor, care au reprezentat aproape întregul volum la începutul anului, însă luna martie a adus o schimbare bruscă. Ponderea importurilor a urcat de la 1% la 11% din volum și de la 7% la 22% din valoare, ceea ce semnalează o posibilă schimbare de tendință pe piață.

Exporturile sunt concentrate aproape integral în două direcții: Turcia și România, care împreună absorb circa 96% din cantitățile livrate. Doar Turcia acoperă peste 65% din exporturi, și a devenit piața-cheie de care depinde întreg sectorul.

În paralel, structura corporativă este la fel de concentrată. Cinci companii controlează peste 64% din exporturi, iar pe segmentul importurilor domină aproape total o singură firmă, care deține peste 95% din piață.

Analiza mai arată o diferență de valoare între tipurile de produse. Semințele pentru consum domină cantitativ, însă semințele pentru însămânțare sunt de zeci de ori mai scumpe, iar Moldova importă astfel de produse de elită, în timp ce exportă variante mai ieftine. Această discrepanță reflectă un decalaj tehnologic în sectorul agricol.

Pe partea de prețuri, piața a arătat o tendință de consolidare: prețul mediu de export a crescut cu circa 5% în trimestru, atingând maximul în martie.

Concluzia lui Rija arată că pe de o parte, Moldova rămâne un exportator competitiv de volum, însă pe de altă parte, dependența de câteva piețe și lipsa valorii adăugate ridicate reprezintă principalele riscuri structurale. Economiștii avertizează că orice schimbare pe piața turcă sau românească ar putea afecta imediat întregul sector.