Termoelectrica cere schimbarea tarifelor la căldură, dar tace despre cât vor plăti oamenii

09 Feb. 2026, 12:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 12:42 // Actual //  Grîu Tatiana

Termoelectrica a depus pe 9 februarie un demers către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică privind ajustarea prețului la energia electrică produsă și a tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor în anul 2026, după ce ANRE a aprobat, la 3 februarie, un nou tarif la gazele naturale pentru consumatorii casnici.

Întreprinderea precizează că solicitarea este determinată direct de scăderea prețului reglementat al gazelor naturale, factor care influențează costurile de producere atât a energiei electrice, cât și a celei termice. Ajustarea este realizată în conformitate cu cadrul normativ în vigoare și ia în calcul costurile gazelor naturale pentru perioada ianuarie–martie 2026, stabilite prin hotărârile ANRE din noiembrie 2024 și februarie 2026.

Pentru perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2026, Termoelectrica menționează că sunt aplicate prețuri prognozabile, în contextul calendarului de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea gazelor naturale, precum și al obligațiilor de serviciu public prevăzute de legislația în domeniu.

Compania nu indică însă cu cât ar putea fi ajustate tarifele la energia electrică și energia termică, urmând ca ANRE să examineze demersul și să decidă asupra eventualelor modificări. Precizăm că solicitarea încă nu a fost publicată pe site-ul regulatorului.

În prezent, tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către Termoelectrica este de 2 510 lei/Gcal (fără TVA).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.