Pastile din șase țări, aruncate la gunoi. Ce a respins Agenția Medicamentului în 2025

09 Feb. 2026, 15:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 15:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În anul 2025, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a autorizat 364 de medicamente, însă controalele de calitate au dus și la rebutarea mai multor serii de produse farmaceutice provenite din mai multe state, arată raportul anual de activitate al instituției.

Potrivit documentului, medicamentele rebutate provin din India, Turcia, China, Germania, Pakistan și Siria, fiind identificate neconformități în urma testelor efectuate de Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor din cadrul AMDM.

Cele mai multe serii respinse aparțin producătorilor din India, inclusiv Monoos Ltd, United Biotech și Hetero Labs, urmate de Turcia, prin companiile Nobel İlaç. În listă figurează și Germania, prin producătorul Bionorica SE, dar și China, Pakistan și Siria.

Autoritățile precizează că rebutarea nu ține de sancțiuni sau origine geografică, ci de neconformități de calitate, depistate în cadrul controlului de stat. Medicamentele respective nu au fost admise pentru utilizare pe piața din Republica Moldova.

În paralel, raportul relevă o creștere cu aproximativ 31% a solicitărilor de nimicire a medicamentelor față de anul precedent. În total, în 2025 au fost recepționate peste 540 de mii de ambalaje primare și aproape 400 kg de materie primă pentru distrugere, principala cauză fiind expirarea termenului de valabilitate, dar și retragerea de pe piață sau rebutarea în urma testelor de laborator.

Totodată, AMDM raportează o scădere a autorizațiilor de import, de la 7.203 în 2023 la doar 4.547 în 2025, pe fondul ajustării pieței farmaceutice și al intensificării controalelor de calitate.

Raportul subliniază că siguranța pacientului rămâne prioritară, iar Laboratorul AMDM este certificat conform ISO 17025 și s-a clasat în top 10 laboratoare din Europa, în urma testelor internaționale organizate de EDQM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

06 Sept. 2026, 08:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 08:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!