Patru deputați PAS părăsesc Parlamentul și aleg funcții de Guvernare. Cine i-ar putea înlocui

Patru actuali deputați, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate, ar putea schimba fotoliul din Parlament pe cel din Guvern. Asta după ce Natalia Gavrilița și-a prezentat echipa guvernamentală, iar atât ea, cât și deputații Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu și Dumitru Budianschi se regăsesc în listă, scrie Realitatea.md.

Astfel, Sergiu Litvinenco ar putea ajunge să conducă Ministerul Justiției, instituție care este gestionată în prezent de Fadei Nagacevschi, iar Andrei Spînu ar putea ajunge în fotoliul de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Între timp, Dumitru Budianschi, deputat PAS, ar putea conduce Ministerul Finanțelor, funcție vacantă în prezent.

Prin urmare, dacă Guvernul Gavrilița va fi votat de Parlament la ședința de vineri, cu funcții de deputat în actualul legislativ, ar putea ajunge viitorii membri PAS.

Potrivit listei PAS prezentată la CEC la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, este vorba despre Viorel Barda, jurist de profesie, Ana Calinici, asistent de deputat și jurist.

De asemenea, în fotoliile de deputat ar putea ajunge Evghenia Cojocari, pedagog de profesie, dar și juristul Boris Popa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.