Patru deputați PAS părăsesc Parlamentul și aleg funcții de Guvernare. Cine i-ar putea înlocui

Patru actuali deputați, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate, ar putea schimba fotoliul din Parlament pe cel din Guvern. Asta după ce Natalia Gavrilița și-a prezentat echipa guvernamentală, iar atât ea, cât și deputații Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu și Dumitru Budianschi se regăsesc în listă, scrie Realitatea.md.

Astfel, Sergiu Litvinenco ar putea ajunge să conducă Ministerul Justiției, instituție care este gestionată în prezent de Fadei Nagacevschi, iar Andrei Spînu ar putea ajunge în fotoliul de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Între timp, Dumitru Budianschi, deputat PAS, ar putea conduce Ministerul Finanțelor, funcție vacantă în prezent.

Prin urmare, dacă Guvernul Gavrilița va fi votat de Parlament la ședința de vineri, cu funcții de deputat în actualul legislativ, ar putea ajunge viitorii membri PAS.

Potrivit listei PAS prezentată la CEC la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, este vorba despre Viorel Barda, jurist de profesie, Ana Calinici, asistent de deputat și jurist.

De asemenea, în fotoliile de deputat ar putea ajunge Evghenia Cojocari, pedagog de profesie, dar și juristul Boris Popa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.