Patru deputați PAS părăsesc Parlamentul și aleg funcții de Guvernare. Cine i-ar putea înlocui

Patru actuali deputați, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate, ar putea schimba fotoliul din Parlament pe cel din Guvern. Asta după ce Natalia Gavrilița și-a prezentat echipa guvernamentală, iar atât ea, cât și deputații Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu și Dumitru Budianschi se regăsesc în listă, scrie Realitatea.md.

Astfel, Sergiu Litvinenco ar putea ajunge să conducă Ministerul Justiției, instituție care este gestionată în prezent de Fadei Nagacevschi, iar Andrei Spînu ar putea ajunge în fotoliul de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Între timp, Dumitru Budianschi, deputat PAS, ar putea conduce Ministerul Finanțelor, funcție vacantă în prezent.

Prin urmare, dacă Guvernul Gavrilița va fi votat de Parlament la ședința de vineri, cu funcții de deputat în actualul legislativ, ar putea ajunge viitorii membri PAS.

Potrivit listei PAS prezentată la CEC la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, este vorba despre Viorel Barda, jurist de profesie, Ana Calinici, asistent de deputat și jurist.

De asemenea, în fotoliile de deputat ar putea ajunge Evghenia Cojocari, pedagog de profesie, dar și juristul Boris Popa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.