Patru deputați PAS părăsesc Parlamentul și aleg funcții de Guvernare. Cine i-ar putea înlocui

Patru actuali deputați, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate, ar putea schimba fotoliul din Parlament pe cel din Guvern. Asta după ce Natalia Gavrilița și-a prezentat echipa guvernamentală, iar atât ea, cât și deputații Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu și Dumitru Budianschi se regăsesc în listă, scrie Realitatea.md.

Astfel, Sergiu Litvinenco ar putea ajunge să conducă Ministerul Justiției, instituție care este gestionată în prezent de Fadei Nagacevschi, iar Andrei Spînu ar putea ajunge în fotoliul de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Între timp, Dumitru Budianschi, deputat PAS, ar putea conduce Ministerul Finanțelor, funcție vacantă în prezent.

Prin urmare, dacă Guvernul Gavrilița va fi votat de Parlament la ședința de vineri, cu funcții de deputat în actualul legislativ, ar putea ajunge viitorii membri PAS.

Potrivit listei PAS prezentată la CEC la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, este vorba despre Viorel Barda, jurist de profesie, Ana Calinici, asistent de deputat și jurist.

De asemenea, în fotoliile de deputat ar putea ajunge Evghenia Cojocari, pedagog de profesie, dar și juristul Boris Popa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.