Patru deputați PAS părăsesc Parlamentul și aleg funcții de Guvernare. Cine i-ar putea înlocui

Patru actuali deputați, membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate, ar putea schimba fotoliul din Parlament pe cel din Guvern. Asta după ce Natalia Gavrilița și-a prezentat echipa guvernamentală, iar atât ea, cât și deputații Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu și Dumitru Budianschi se regăsesc în listă, scrie Realitatea.md.

Astfel, Sergiu Litvinenco ar putea ajunge să conducă Ministerul Justiției, instituție care este gestionată în prezent de Fadei Nagacevschi, iar Andrei Spînu ar putea ajunge în fotoliul de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Între timp, Dumitru Budianschi, deputat PAS, ar putea conduce Ministerul Finanțelor, funcție vacantă în prezent.

Prin urmare, dacă Guvernul Gavrilița va fi votat de Parlament la ședința de vineri, cu funcții de deputat în actualul legislativ, ar putea ajunge viitorii membri PAS.

Potrivit listei PAS prezentată la CEC la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, este vorba despre Viorel Barda, jurist de profesie, Ana Calinici, asistent de deputat și jurist.

De asemenea, în fotoliile de deputat ar putea ajunge Evghenia Cojocari, pedagog de profesie, dar și juristul Boris Popa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.