Petrolul sare din nou peste 90 de dolari. Războiul SUA

Prețurile petrolului au crescut marți pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, ceea ce a alimentat temerile privind noi perturbări ale livrărilor din Orientul Mijlociu și, în special, din zona Strâmtorii Ormuz.

Contractele futures pentru petrolul Brent au avansat cu 66 de cenți, sau 0,7%, până la 91,15 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate s-a scumpit cu 70 de cenți, sau 0,8%, până la 86,46 dolari pe baril.

În ședința precedentă, Brent urcase cu 2,7%, până la cel mai ridicat nivel din 25 august, în timp ce WTI crescuse cu 2,8%, atingând maximul din 21 august.

Tensiunile au fost amplificate după ce președintele SUA, Donald Trump, a avertizat luni asupra unor noi lovituri împotriva Iranului, în urma atacurilor directe dintre cele două părți din weekend.

Analiștii spun că riscul unei riposte iraniene sporește probabilitatea ca infrastructura energetică din Golful Persic să fie afectată și menține incertitudinea asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit datelor Kpler, luni au traversat Strâmtoarea Ormuz doar cinci nave într-o zi, față de o medie de aproximativ 14 nave în ultimele zece zile. Niciuna dintre cele cinci nave nu ar fi fost petrolier.

Qatar și Oman încearcă să obțină reluarea normală a traficului prin Ormuz, însă până acum eforturile nu au produs rezultate. Iranul a închis această rută după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie.

Marți, agenția britanică UKMTO a anunțat că un petrolier care traversa Strâmtoarea Ormuz a fost lovit de trei proiectile. Nu au fost raportate victime și nici pagube de mediu.

Potrivit ANZ, datele satelitare arată că prin Strâmtoarea Ormuz mai tranzitează în prezent aproximativ 6 milioane de barili de petrol pe zi, un volum semnificativ mai mic decât înainte de escaladarea conflictului.

Presiunile asupra pieței sunt amplificate și de reducerea rezervelor strategice ale Statelor Unite. Stocurile de țiței din Rezerva Strategică de Petrol a SUA au scăzut cu 3,1 milioane de barili într-o săptămână, până la 286,6 milioane de barili.

În același timp, analiștii consultați de Reuters în august estimează că petrolul va rămâne peste nivelul de 80 de dolari pe baril pe parcursul anului 2026, în condițiile în care perturbările transportului maritim continuă să afecteze oferta globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi