Petrolul sare din nou peste 90 de dolari. Războiul SUA

Prețurile petrolului au crescut marți pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, ceea ce a alimentat temerile privind noi perturbări ale livrărilor din Orientul Mijlociu și, în special, din zona Strâmtorii Ormuz.

Contractele futures pentru petrolul Brent au avansat cu 66 de cenți, sau 0,7%, până la 91,15 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate s-a scumpit cu 70 de cenți, sau 0,8%, până la 86,46 dolari pe baril.

În ședința precedentă, Brent urcase cu 2,7%, până la cel mai ridicat nivel din 25 august, în timp ce WTI crescuse cu 2,8%, atingând maximul din 21 august.

Tensiunile au fost amplificate după ce președintele SUA, Donald Trump, a avertizat luni asupra unor noi lovituri împotriva Iranului, în urma atacurilor directe dintre cele două părți din weekend.

Analiștii spun că riscul unei riposte iraniene sporește probabilitatea ca infrastructura energetică din Golful Persic să fie afectată și menține incertitudinea asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit datelor Kpler, luni au traversat Strâmtoarea Ormuz doar cinci nave într-o zi, față de o medie de aproximativ 14 nave în ultimele zece zile. Niciuna dintre cele cinci nave nu ar fi fost petrolier.

Qatar și Oman încearcă să obțină reluarea normală a traficului prin Ormuz, însă până acum eforturile nu au produs rezultate. Iranul a închis această rută după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie.

Marți, agenția britanică UKMTO a anunțat că un petrolier care traversa Strâmtoarea Ormuz a fost lovit de trei proiectile. Nu au fost raportate victime și nici pagube de mediu.

Potrivit ANZ, datele satelitare arată că prin Strâmtoarea Ormuz mai tranzitează în prezent aproximativ 6 milioane de barili de petrol pe zi, un volum semnificativ mai mic decât înainte de escaladarea conflictului.

Presiunile asupra pieței sunt amplificate și de reducerea rezervelor strategice ale Statelor Unite. Stocurile de țiței din Rezerva Strategică de Petrol a SUA au scăzut cu 3,1 milioane de barili într-o săptămână, până la 286,6 milioane de barili.

În același timp, analiștii consultați de Reuters în august estimează că petrolul va rămâne peste nivelul de 80 de dolari pe baril pe parcursul anului 2026, în condițiile în care perturbările transportului maritim continuă să afecteze oferta globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.