Agricultura primește injecția financiară: peste 82 de milioane de lei, autorizate într-o lună

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a autorizat în august spre plată subvenții în valoare totală de 82,19 milioane de lei, destinate fermierilor, autorităților publice, antreprenorilor și altor beneficiari. Cea mai mare parte a banilor, 50 de milioane de lei, este destinată compensării pierderilor provocate de seceta și arșița puternică din anul 2025.

Din suma totală autorizată, 6,71 milioane de lei au fost alocate pentru trei cereri depuse în cadrul formei de plată a subvențiilor post-investiționale, inclusiv două recalculări. Banii vizează investiții în mai multe sectoare agricole.

Astfel, pentru modernizarea unei ferme de păsări a fost autorizată o plată de 0,24 milioane de lei, în timp ce 5,61 milioane de lei au fost aprobate pentru procurarea utilajelor și echipamentelor tehnologice destinate infrastructurii de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vitivinicol. Alte 0,09 milioane de lei au fost autorizate pentru achiziționarea de utilaje și echipamente tehnologice pentru prelucrarea cărnii.

AIPA a autorizat și 3,18 milioane de lei sub formă de plată în avans pentru două proiecte investiționale depuse în anul 2025, în cadrul măsurii privind modernizarea exploatațiilor zootehnice. Investițiile includ procurarea a 154 de ovine și 60 de junci, precum și a unui tractor și a unei săli de muls.

În cadrul Programului LEADER, au fost autorizate spre plată 22,30 milioane de lei pentru 218 proiecte investiționale. Din această sumă, 0,04 milioane de lei provin din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, iar 22,26 milioane de lei din Planul de creștere pentru anii 2025–2027.

Cei 218 beneficiari ai finanțărilor LEADER includ 185 de proiecte din sectorul public, în valoare de 19,68 milioane de lei, 24 de proiecte din sectorul antreprenorial, în valoare de 1,78 milioane de lei, și 9 proiecte din sectorul civic, în valoare de 0,84 milioane de lei. Proiectele acoperă domenii precum administrația publică, distribuția apei, gestionarea deșeurilor, construcții, agricultură, silvicultură, industrie, turism, învățământ, sănătate și asistență socială.

Totodată, AIPA a autorizat 50 de milioane de lei pentru 333 de beneficiari, sub formă de ajutor financiar destinat compensării pierderilor provocate de seceta și arșița puternică din anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții agricole #seceta #AIPA #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi