Agricultura primește injecția financiară: peste 82 de milioane de lei, autorizate într-o lună

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a autorizat în august spre plată subvenții în valoare totală de 82,19 milioane de lei, destinate fermierilor, autorităților publice, antreprenorilor și altor beneficiari. Cea mai mare parte a banilor, 50 de milioane de lei, este destinată compensării pierderilor provocate de seceta și arșița puternică din anul 2025.

Din suma totală autorizată, 6,71 milioane de lei au fost alocate pentru trei cereri depuse în cadrul formei de plată a subvențiilor post-investiționale, inclusiv două recalculări. Banii vizează investiții în mai multe sectoare agricole.

Astfel, pentru modernizarea unei ferme de păsări a fost autorizată o plată de 0,24 milioane de lei, în timp ce 5,61 milioane de lei au fost aprobate pentru procurarea utilajelor și echipamentelor tehnologice destinate infrastructurii de producere, prelucrare sau comercializare în sectorul vitivinicol. Alte 0,09 milioane de lei au fost autorizate pentru achiziționarea de utilaje și echipamente tehnologice pentru prelucrarea cărnii.

AIPA a autorizat și 3,18 milioane de lei sub formă de plată în avans pentru două proiecte investiționale depuse în anul 2025, în cadrul măsurii privind modernizarea exploatațiilor zootehnice. Investițiile includ procurarea a 154 de ovine și 60 de junci, precum și a unui tractor și a unei săli de muls.

În cadrul Programului LEADER, au fost autorizate spre plată 22,30 milioane de lei pentru 218 proiecte investiționale. Din această sumă, 0,04 milioane de lei provin din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, iar 22,26 milioane de lei din Planul de creștere pentru anii 2025–2027.

Cei 218 beneficiari ai finanțărilor LEADER includ 185 de proiecte din sectorul public, în valoare de 19,68 milioane de lei, 24 de proiecte din sectorul antreprenorial, în valoare de 1,78 milioane de lei, și 9 proiecte din sectorul civic, în valoare de 0,84 milioane de lei. Proiectele acoperă domenii precum administrația publică, distribuția apei, gestionarea deșeurilor, construcții, agricultură, silvicultură, industrie, turism, învățământ, sănătate și asistență socială.

Totodată, AIPA a autorizat 50 de milioane de lei pentru 333 de beneficiari, sub formă de ajutor financiar destinat compensării pierderilor provocate de seceta și arșița puternică din anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții agricole #seceta #AIPA #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.

#statistică #familii #moldoveni