În trimestrul II al anului 2021, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice (telefonie mobilă și fixă, acces la Internet mobil și fix, transmisie şi retransmisie a programelor audiovizuale, alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a crescut, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 46,2 mil. lei (+3,2%) şi a totalizat circa 1,5 mld. Lei, potrivit datelor ANRCETI.

Pe durata trimestrului doi numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator a avut aceeași valoare, ca și în trimestrul 2, 2020, și a constituit 312 min. (5 ore 12 min.). Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 229 min. la 241 min. (+5,1%), la S.A. ”Moldtelecom” a scăzut de la 365 min. la 338 min. (-7,5%) și la S.A. ”Orange Moldova” s-a diminuat de la 353 min. la 349 min. (-1,1%).

Cea mai semnificativă cotă a pieţei de telefonie mobilă, în funcţie de numărul total de utilizatori – de circa 54% a fost deţinută, ca şi în perioadele precedente, de S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” a avut o cotă de piaţă de 34%, iar S.A.”Moldtelecom” – de circa 12%.

În ceea ce privește serviciile de acces la internet fix, în trimestrul al doilea 3 din 10 locuitori aveau acces la internet cu 1,2 p.p. mai mult, iar a serviciilor de acces la Internet mobil – 97,2% (în creștere cu 7,4 p.p.). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil dedicat a fost de 6,8% (-0,6 p.p.).

Cota de piaţă a S.A.”Moldtelecom”, în funcţie de numărul de abonaţi a scăzut, față de tr.4, 2020, cu 0,7 p.p. – constituind 56,8%. Cota de piaţă a S.R.L.”Starnet Soluții” de Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: trimestrul II, 2021 de asemenea a scăzut cu 0,1 p.p. alcătuind 23%, cota de piaţă a S.A.”Orange Moldova” a crescut cu 0,5 p.p ajungând până la 8,4%, iar cota cumulativă a furnizorilor alternativi – a fost de circa 11,8%, în creștere cu 0,2p.p.

În ceea ce privește numărul utilizatorilor la serviciile TV contra plată în tr. 2 al anului curent au fost repartizați în felul următor: S.R.L. “TV BOX”– 125,8 mii (+2,3%), S.A. ”Moldtelecom” – 84,7 mii (+5,8%), a S.A.”Orange Moldova” 67,2 mii de utilizatori (+9,2%), iar furnizorii alternativi au deținut cumulativ – 87,2 mii de utilizatori, în scădere cu 9,5%, față de finele anului 2020.

#comunicații #piata #jucatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că sistemul medical se confruntă cu probleme structurale grave și cere intervenții urgente, inclusiv majorări salariale de peste 10%, pentru a preveni pierderea continuă a personalului și degradarea serviciilor pentru pacienți. Revendicările au fost aprobate unanim pe 3 aprilie și au fost expediate către Parlament, Guvern și instituțiile responsabile.

„Este nevoie de salarii decente pentru a menține calitatea serviciilor medicale și pentru a păstra personalul în sistem”, subliniază reprezentanții federației.

Potrivit datelor prezentate, criza de cadre este deja vizibilă: nivelul cumulului de funcții a ajuns până la 1,9 per angajat, ceea ce arată că mulți lucrători sunt nevoiți să muncească aproape pentru două posturi pentru a-și asigura veniturile.

În același timp, creșterile salariale din ultimii ani nu au rezolvat problema de fond. Valoarea de referință a salariilor a urcat de la 1500 de lei în 2018 la 2400 de lei în 2026 (o creștere de circa 60%), însă majorările au fost realizate în mare parte prin sporuri, nu prin salariul de bază.

„Veniturile nu reflectă complexitatea și responsabilitatea muncii, iar acest lucru face profesia tot mai puțin atractivă”, avertizează sindicaliștii.

Situația este agravată de inflație: în 2025, rata medie anuală a fost de 6,9%, ceea ce a redus și mai mult puterea de cumpărare a angajaților din sănătate.

Mai mult, sindicatele menționează că, în 2026, nu sunt prevăzute creșteri salariale pentru personalul din sistemul de asigurări medicale, chiar dacă Fondurile AOAM sunt planificate să crească cu 9,2%, iar fondul de bază pentru servicii medicale – din care sunt plătite și salariile – cu doar 7,9%.

Sindicaliștii atrag atenția și asupra unor inechități majore: în 2025, salariile din unele instituții medicale bugetare au fost mai mici decât cele din instituțiile finanțate prin asigurări, iar profesorii din învățământul medical profesional sunt plătiți mai prost decât foștii lor elevi ajunși în spitale.

„Este paradoxal și incorect ca formatorii de cadre medicale să aibă salarii mai mici decât discipolii lor”, menționează federația.

O altă problemă gravă ține de sporurile pentru condiții nocive, care au rămas la niveluri foarte mici – între 250 și 500 de lei, deși în trecut acestea erau calculate procentual și puteau ajunge la echivalentul a 1575 lei (25%) sau 3150 lei (50%) din salariul minim actual de 6300 lei.

În plus, interesul pentru obținerea gradelor de calificare a scăzut: doar aproximativ 70% dintre medici și 83% dintre asistenții medicali mai dețin astfel de categorii, după eliminarea sporurilor aferente.

Problemele sunt amplificate de normele de personal depășite și de volumul tot mai mare de sarcini administrative.

„Medicul devine tot mai mult un operator de date, iar timpul acordat pacientului scade”, avertizează documentul.

În paralel, mai multe spitale se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Unele instituții au raportat pierderi de milioane de lei sau bugete insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază, inclusiv salarii, medicamente și servicii comunale.

Sindicaliștii cer și ca reforma asistenței medicale primare să nu afecteze angajații, solicitând garanții clare privind păstrarea salariilor, drepturilor și condițiilor de muncă în cazul reorganizărilor.

În final, Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că fără măsuri rapide, inclusiv majorări salariale de peste 10%, actualizarea sporurilor și finanțare adecvată, sistemul medical riscă să piardă și mai mulți specialiști, iar presiunea asupra celor rămași va deveni critică.