Piața comunicațiilor electronice: Cine sunt jucătorii dominanți

În trimestrul II al anului 2021, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice (telefonie mobilă și fixă, acces la Internet mobil și fix, transmisie şi retransmisie a programelor audiovizuale, alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a crescut, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 46,2 mil. lei (+3,2%) şi a totalizat circa 1,5 mld. Lei, potrivit datelor ANRCETI.

Pe durata trimestrului doi numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator a avut aceeași valoare, ca și în trimestrul 2, 2020, și a constituit 312 min. (5 ore 12 min.). Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 229 min. la 241 min. (+5,1%), la S.A. ”Moldtelecom” a scăzut de la 365 min. la 338 min. (-7,5%) și la S.A. ”Orange Moldova” s-a diminuat de la 353 min. la 349 min. (-1,1%).

Cea mai semnificativă cotă a pieţei de telefonie mobilă, în funcţie de numărul total de utilizatori – de circa 54% a fost deţinută, ca şi în perioadele precedente, de S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” a avut o cotă de piaţă de 34%, iar S.A.”Moldtelecom” – de circa 12%.

În ceea ce privește serviciile de acces la internet fix, în trimestrul al doilea 3 din 10 locuitori aveau acces la internet cu 1,2 p.p. mai mult, iar a serviciilor de acces la Internet mobil – 97,2% (în creștere cu 7,4 p.p.). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil dedicat a fost de 6,8% (-0,6 p.p.).

Cota de piaţă a S.A.”Moldtelecom”, în funcţie de numărul de abonaţi a scăzut, față de tr.4, 2020, cu 0,7 p.p. – constituind 56,8%. Cota de piaţă a S.R.L.”Starnet Soluții” de Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: trimestrul II, 2021 de asemenea a scăzut cu 0,1 p.p. alcătuind 23%, cota de piaţă a S.A.”Orange Moldova” a crescut cu 0,5 p.p ajungând până la 8,4%, iar cota cumulativă a furnizorilor alternativi – a fost de circa 11,8%, în creștere cu 0,2p.p.

În ceea ce privește numărul utilizatorilor la serviciile TV contra plată în tr. 2 al anului curent au fost repartizați în felul următor: S.R.L. “TV BOX”– 125,8 mii (+2,3%), S.A. ”Moldtelecom” – 84,7 mii (+5,8%), a S.A.”Orange Moldova” 67,2 mii de utilizatori (+9,2%), iar furnizorii alternativi au deținut cumulativ – 87,2 mii de utilizatori, în scădere cu 9,5%, față de finele anului 2020.

#comunicații #piata #jucatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.