Piața comunicațiilor electronice: Cine sunt jucătorii dominanți

În trimestrul II al anului 2021, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice (telefonie mobilă și fixă, acces la Internet mobil și fix, transmisie şi retransmisie a programelor audiovizuale, alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a crescut, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 46,2 mil. lei (+3,2%) şi a totalizat circa 1,5 mld. Lei, potrivit datelor ANRCETI.

Pe durata trimestrului doi numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator a avut aceeași valoare, ca și în trimestrul 2, 2020, și a constituit 312 min. (5 ore 12 min.). Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 229 min. la 241 min. (+5,1%), la S.A. ”Moldtelecom” a scăzut de la 365 min. la 338 min. (-7,5%) și la S.A. ”Orange Moldova” s-a diminuat de la 353 min. la 349 min. (-1,1%).

Cea mai semnificativă cotă a pieţei de telefonie mobilă, în funcţie de numărul total de utilizatori – de circa 54% a fost deţinută, ca şi în perioadele precedente, de S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” a avut o cotă de piaţă de 34%, iar S.A.”Moldtelecom” – de circa 12%.

În ceea ce privește serviciile de acces la internet fix, în trimestrul al doilea 3 din 10 locuitori aveau acces la internet cu 1,2 p.p. mai mult, iar a serviciilor de acces la Internet mobil – 97,2% (în creștere cu 7,4 p.p.). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil dedicat a fost de 6,8% (-0,6 p.p.).

Cota de piaţă a S.A.”Moldtelecom”, în funcţie de numărul de abonaţi a scăzut, față de tr.4, 2020, cu 0,7 p.p. – constituind 56,8%. Cota de piaţă a S.R.L.”Starnet Soluții” de Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: trimestrul II, 2021 de asemenea a scăzut cu 0,1 p.p. alcătuind 23%, cota de piaţă a S.A.”Orange Moldova” a crescut cu 0,5 p.p ajungând până la 8,4%, iar cota cumulativă a furnizorilor alternativi – a fost de circa 11,8%, în creștere cu 0,2p.p.

În ceea ce privește numărul utilizatorilor la serviciile TV contra plată în tr. 2 al anului curent au fost repartizați în felul următor: S.R.L. “TV BOX”– 125,8 mii (+2,3%), S.A. ”Moldtelecom” – 84,7 mii (+5,8%), a S.A.”Orange Moldova” 67,2 mii de utilizatori (+9,2%), iar furnizorii alternativi au deținut cumulativ – 87,2 mii de utilizatori, în scădere cu 9,5%, față de finele anului 2020.

#comunicații #piata #jucatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.