Piața comunicațiilor electronice: Cine sunt jucătorii dominanți

În trimestrul II al anului 2021, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice (telefonie mobilă și fixă, acces la Internet mobil și fix, transmisie şi retransmisie a programelor audiovizuale, alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a crescut, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 46,2 mil. lei (+3,2%) şi a totalizat circa 1,5 mld. Lei, potrivit datelor ANRCETI.

Pe durata trimestrului doi numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator a avut aceeași valoare, ca și în trimestrul 2, 2020, și a constituit 312 min. (5 ore 12 min.). Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 229 min. la 241 min. (+5,1%), la S.A. ”Moldtelecom” a scăzut de la 365 min. la 338 min. (-7,5%) și la S.A. ”Orange Moldova” s-a diminuat de la 353 min. la 349 min. (-1,1%).

Cea mai semnificativă cotă a pieţei de telefonie mobilă, în funcţie de numărul total de utilizatori – de circa 54% a fost deţinută, ca şi în perioadele precedente, de S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” a avut o cotă de piaţă de 34%, iar S.A.”Moldtelecom” – de circa 12%.

În ceea ce privește serviciile de acces la internet fix, în trimestrul al doilea 3 din 10 locuitori aveau acces la internet cu 1,2 p.p. mai mult, iar a serviciilor de acces la Internet mobil – 97,2% (în creștere cu 7,4 p.p.). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil dedicat a fost de 6,8% (-0,6 p.p.).

Cota de piaţă a S.A.”Moldtelecom”, în funcţie de numărul de abonaţi a scăzut, față de tr.4, 2020, cu 0,7 p.p. – constituind 56,8%. Cota de piaţă a S.R.L.”Starnet Soluții” de Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: trimestrul II, 2021 de asemenea a scăzut cu 0,1 p.p. alcătuind 23%, cota de piaţă a S.A.”Orange Moldova” a crescut cu 0,5 p.p ajungând până la 8,4%, iar cota cumulativă a furnizorilor alternativi – a fost de circa 11,8%, în creștere cu 0,2p.p.

În ceea ce privește numărul utilizatorilor la serviciile TV contra plată în tr. 2 al anului curent au fost repartizați în felul următor: S.R.L. “TV BOX”– 125,8 mii (+2,3%), S.A. ”Moldtelecom” – 84,7 mii (+5,8%), a S.A.”Orange Moldova” 67,2 mii de utilizatori (+9,2%), iar furnizorii alternativi au deținut cumulativ – 87,2 mii de utilizatori, în scădere cu 9,5%, față de finele anului 2020.

#comunicații #piata #jucatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.