Piața comunicațiilor electronice: Cine sunt jucătorii dominanți

În trimestrul II al anului 2021, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice (telefonie mobilă și fixă, acces la Internet mobil și fix, transmisie şi retransmisie a programelor audiovizuale, alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a crescut, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 46,2 mil. lei (+3,2%) şi a totalizat circa 1,5 mld. Lei, potrivit datelor ANRCETI.

Pe durata trimestrului doi numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator a avut aceeași valoare, ca și în trimestrul 2, 2020, și a constituit 312 min. (5 ore 12 min.). Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 229 min. la 241 min. (+5,1%), la S.A. ”Moldtelecom” a scăzut de la 365 min. la 338 min. (-7,5%) și la S.A. ”Orange Moldova” s-a diminuat de la 353 min. la 349 min. (-1,1%).

Cea mai semnificativă cotă a pieţei de telefonie mobilă, în funcţie de numărul total de utilizatori – de circa 54% a fost deţinută, ca şi în perioadele precedente, de S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” a avut o cotă de piaţă de 34%, iar S.A.”Moldtelecom” – de circa 12%.

În ceea ce privește serviciile de acces la internet fix, în trimestrul al doilea 3 din 10 locuitori aveau acces la internet cu 1,2 p.p. mai mult, iar a serviciilor de acces la Internet mobil – 97,2% (în creștere cu 7,4 p.p.). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil dedicat a fost de 6,8% (-0,6 p.p.).

Cota de piaţă a S.A.”Moldtelecom”, în funcţie de numărul de abonaţi a scăzut, față de tr.4, 2020, cu 0,7 p.p. – constituind 56,8%. Cota de piaţă a S.R.L.”Starnet Soluții” de Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: trimestrul II, 2021 de asemenea a scăzut cu 0,1 p.p. alcătuind 23%, cota de piaţă a S.A.”Orange Moldova” a crescut cu 0,5 p.p ajungând până la 8,4%, iar cota cumulativă a furnizorilor alternativi – a fost de circa 11,8%, în creștere cu 0,2p.p.

În ceea ce privește numărul utilizatorilor la serviciile TV contra plată în tr. 2 al anului curent au fost repartizați în felul următor: S.R.L. “TV BOX”– 125,8 mii (+2,3%), S.A. ”Moldtelecom” – 84,7 mii (+5,8%), a S.A.”Orange Moldova” 67,2 mii de utilizatori (+9,2%), iar furnizorii alternativi au deținut cumulativ – 87,2 mii de utilizatori, în scădere cu 9,5%, față de finele anului 2020.

#comunicații #piata #jucatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.