Planul secret pentru relansarea Nord Stream 2! SUA, în mijlocul jocului energetic al Rusiei

03 Mart. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2025, 11:50 // Actual //  Ursu Victor

Fostul director general al operatorului gazoductului „Nord Stream 2”, Matthias Warnig, cunoscut cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, din perioada în care lucra în poliția secretă a R.D.G., a propus Statelor Unite să participe la o afacere de relansare a „Nord Stream 2”, scrie Financial Times. Potrivit surselor citate de publicație, planul lui Warnig prevede colaborarea cu echipa președintelui Donald Trump prin intermediul oamenilor de afaceri americani, iar oficialii de la Casa Albă sunt la curent cu această inițiativă și o consideră parte a strategiei de restabilire a relațiilor cu Rusia. De asemenea, unii membri ai administrației Trump văd în „Nord Stream 2” un activ strategic care ar putea fi utilizat în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.

O sursă informată a declarat că un consorțiu de investitori condus de SUA a elaborat deja un proiect de acord cu „Gazprom”, care ar putea fi semnat în cazul în care sancțiunile sunt ridicate. „Statele Unite ar spune: «Acum se poate conta pe Rusia, deoarece americanii de încredere sunt implicați»”, a explicat fostul oficial american, cunoscut cu privire la negocierile posibile. Potrivit acestuia, dacă totul va merge conform planului, investitorii americani vor începe să câștige bani „pur și simplu”.

Teoretic, planul lui Warnig ar oferi SUA un control fără precedent asupra livrărilor de resurse energetice în Europa, după ce aceasta a decis să își încheie dependența de gazul rusesc din cauza invaziei lui Putin în Ucraina, spun sursele publicației. Cu toate acestea, tranzacțiile între Moscova și Washington ar fi insuficiente pentru a relua funcționarea „Nord Stream”, deoarece există și restricții din partea UE. De asemenea, ar fi necesar un acord din partea Germaniei, având în vedere că stația se află în nordul țării. Sursele spun că oficialii europeni de rang înalt sunt deja la curent cu discuțiile din SUA privind relansarea gazoductului, iar liderii mai multor țări europene și-au exprimat îngrijorarea și au discutat despre acest subiect între ei.

Matthias Warnig neagă orice negocieri privind „Nord Stream 2”. Acesta a declarat pentru FT că „nu a participat la niciun fel de discuții cu politicieni americani sau cu reprezentanți ai afacerilor”, adăugând că „respectă regulile ca persoană aflată sub sancțiunile SUA”. Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a afirmat și el că nu are informații despre negocieri pentru relansarea gazoductului. „Gazprom” a refuzat să comenteze.

Sub administrația președintelui Joe Biden, SUA au impus sancțiuni împotriva lui Warnig și operatorului „Nord Stream” Nord Stream 2 AG. Anul trecut, oficialii fostei administrații nu au manifestat un interes semnificativ față de propunerea de cumpărare a gazoductului, venită din partea omului de afaceri american Steven Lynch, cu o experiență de 20 de ani în Rusia. Investitorul a evaluat activul la 11 miliarde de dolari și a declarat că este dispus să participe la licitațiile pentru magistrală în cazul falimentului Nord Stream 2. În ianuarie 2025, compania a obținut o amânare în procesul de faliment de patru luni.

Gazoductele „Nord Stream 1 și 2” au fost explodate în Marea Baltică în noaptea de 26 septembrie 2022. Ambele erau oprite la acea vreme. Ancheta privind diversiunile a fost preluată de Suedia, Danemarca și Germania, dar primele două țări nu au identificat vinovații și au încheiat cercetările. Media germană a scris că explozia ar fi fost organizată de cetățeni ucraineni, iar operațiunea a fost planificată de către generalul ucrainean Valerii Zalujnîi.

La Kremlin, s-a declarat că sunt gata să înceapă „imediat” livrările de gaz în Europa prin singura ramură intactă a „Nord Stream 2”. La rândul său, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut demolarea ambelor gazoducte pentru a preveni reluarea exporturilor de gaz rusesc în Europa chiar și după încheierea războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.