Platforma X a lui Elon Musk înșală utilizatorii și încalcă regulile pentru conținutul online, acuză UR

Comisia Europeană a acuzat platforma de socializare X (fostă Twitter) a lui Elon Musk de înșelarea utilizatorilor și încălcarea regulilor privind conținutul digital, expunând compania riscului unei amenzi uriașe, transmite CNBC.

Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a inițiat anul trecut o investigație pentru a evalua dacă X încalcă legea serviciilor digitale (Digital Services Act – DSA) – un regulament amplu care cere companiilor Big Tech să controleze mai bine conținutul de pe platformele lor.

Opinia preliminară a Comisiei, publicată vineri, este că X a încălcat regulile privind practicile, transparența publicității și accesul la date pentru cercetători. Așa-numitele practici întunecate sunt tactici înșelătoare concepute pentru a împinge oamenii către anumite produse și servicii.

Utilizarea de către X a bifei albastre pentru conturile verificate nu corespunde practicilor din industrie, a spus Comisia, deoarece oricine se poate abona și obține un statut verificat. Aceasta a adăugat că există dovezi ale ”actorilor rău intenționați” care abuzează de statutul verificat pentru a înșela utilizatorii.

Comisia a acuzat, de asemenea, X că a introdus caracteristici de design și bariere care împiedică transparența publicității și a spus că nu permite cercetătorilor să acceseze datele sale publice, așa cum este cerut de DSA.

”În opinia noastră, X nu respectă DSA în domenii cheie de transparență, prin utilizarea modelelor întunecate și astfel inducerea în eroare a utilizatorilor, prin eșecul de a furniza un depozit de anunțuri adecvat și prin blocarea accesului la date pentru cercetători”, a declarat șefa antitrust a Uniunii Europene, Margrethe Vestager. ”DSA are transparență și suntem hotărâți să ne asigurăm că toate platformele, inclusiv X, respectă legislația UE.”

X nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a CNBC. Într-o postare pe X, Musk a susținut că companiei sale i s-a oferit ”un acord secret ilegal” de către Comisie, care i-ar fi permis să evite o amendă ”dacă am fi cenzurat în liniște exprimarea”. ”Celelalte platforme au acceptat această înțelegere. X nu a făcut-o”, a scris Musk, fără a furniza dovezi.

Dacă opiniile Comisiei sunt confirmate, X s-ar putea confrunta cu o amendă de până la 6% din veniturile sale anuale globale. ”X are acum dreptul la apărare – dar dacă opinia noastră va fi confirmată, vom impune amenzi și vom avea nevoie de schimbări semnificative”, a declarat șeful industriei UE, Thierry Breton, într-o postare pe X.

Comisia investighează și TikTok, Alibaba AliExpress și Meta, din cauza unor preocupări similare. Aceasta vine în timp ce UE ia măsuri ferme împotriva unor giganți tehnologici precum Google și Meta. În 2022, Comisia a introdus Digital Services Act, cu o parte cheie a acesteia concentrată pe modul în care companiile digitale vizează utilizatorii cu reclame.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musk #platforma #acuzatii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație