Polonia se va descurca și fără gazul rusesc. Ce soluții are

Polonia a spus că „se va descurca” și fără gazul rusesc după ce Rusia a anunțat că va opri livrările se această țară, scrie BBC.

Polonia și Bulgaria au declarat că firma rusă de energie Gazprom le-a spus că va opri furnizarea de gaze către țările „neprietenoase” care refuză să plătească în ruble.

Potrivit informațiilor, aprovizionarea cu gaz a Poloniei a fost oprită miercuri pentru o perioadă scurtă, dar a fost reluată în aceeași zi.

Miercuri devreme, Bulgaria a declarat că gazul a continuat să curgă pentru moment.

Ambele țări au refuzat să plătească în ruble – moneda rusă – așa cum a cerut președintele rus Vladimir Putin.

Compania poloneză de gaze de stat PGNiG a declarat că i s-a spus că toate livrările de gaze vor fi oprite de la ora 08:00 CET (06:00 GMT). Ministerul Energiei din Bulgaria a mai spus că a fost informat că livrările vor fi suspendate de miercuri.

PGNiG a cumpărat 53% din importurile de gaze de la Gazprom în primul trimestru al acestui an, dar Varșovia spune că poate obține gaz din alte surse.

Acesta a descris suspendarea drept o încălcare a contractului, adăugând că compania va lua măsuri pentru a restabili furnizarea de gaz.

Bulgaria, care se bazează pe Gazprom pentru mai mult de 90% din aprovizionarea cu gaz, a mai spus că a luat măsuri pentru a găsi surse alternative, dar nu sunt necesare restricții privind consumul de gaze în prezent.

Ministerul Energiei al ţării a declarat că Bulgaria şi-a îndeplinit obligaţiile din actualul contract cu Gazprom şi a făcut toate plăţile necesare.

Acesta a adăugat că noul sistem de plată propus de Rusia a încălcat contractul existent.

În urma știrilor, ministerul polonez al Climei a declarat că rezervele de energie ale țării sunt în siguranță. De asemenea, Anna Moskwa, a spus că nu este nevoie să extragem gaz din rezerve și că livrarea de gaz către consumatori nu va sistată.

Ministrul adjunct de externe al Poloniei, Marcin Przydacz, a declarat că țara sa s-a pregătit pentru posibilitatea ca Rusia să limiteze exporturile de gaze prin diversificarea aprovizionării.

„Sunt destul de sigur că vom reuși să ne ocupăm de asta”, a spus el pentru BBC.

El a adăugat că suspendarea a dovedit că Moscova „nu este un partener de încredere în niciun fel de afaceri” și a îndemnat alte națiuni europene precum Germania să susțină interzicerea importurilor de energie din Rusia.

Polonia plănuia deja să înceteze importul de gaz rusesc până la sfârșitul anului, când expiră contractul său de furnizare pe termen lung cu Gazprom.

PGNiG a spus că depozitul său subteran de gaz era plin cu aproape 80% și, odată cu apropierea verii, cererea a fost mai mică.

Polonia are, de asemenea, surse alternative de aprovizionare, inclusiv un terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în Swinoujscie.

La 1 mai, urmează să se deschidă și o nouă conexiune de gazoduct cu Lituania, care va oferi Poloniei acces la gaz de la terminalul GNL al Lituaniei.

Iar o nouă conductă care livrează gaz din Norvegia, cunoscută sub numele de „Conducta Baltică” ar trebui să atingă capacitatea maximă până la sfârșitul anului și ar putea înlocui toate livrările rusești.

#tari neprietenoase #plata in ruble #Gaz rusesc #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a ajuns, în perioada ianuarie–septembrie 2025, la valoarea de 204,39 milioane de euro, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată raportul publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). În același timp, volumul fizic al pieței a crescut cu 4,6%, ajungând la 74,51 milioane de cutii de medicamente.

Importurile continuă să domine piața farmaceutică, reprezentând 93% din valoarea totală, în timp ce medicamentele produse local acoperă doar 7% din piață. În volum (cutii), producția autohtonă deține circa 15%, confirmând o consolidare lentă, dar constantă a sectorului intern.

Raportul AMDM arată și care sunt cele mai importate medicamente (după denumirea comună internațională – DCI). În total, primele 10 poziții însumează peste 27 milioane de euro în 9 luni: Dapagliflozinum – 4,72 milioane euro, Ibuprofenum – 3,81 milioane euro, Rivaroxabanum – 3,12 milioane euro, Rosuvastatinum – 2,91 milioane euro, Sulodexidum – 2,49 milioane euro, Pancreatinum – 2,39 milioane euro, Emicizumabum – 2,28 milioane euro, Ceftriaxonum – 2,25 milioane euro, Medicament homeopat – 2,18 milioane euro și Acidum acetylsalicylicum – 2,09 milioane euro.

Pe partea de importuri, Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia sunt principalele țări furnizoare, cumulând peste 88 milioane euro. Totodată, piața este tot mai orientată către tratamente moderne și medicamente folosite în bolile cronice, ceea ce se reflectă în structura topului DCI.

În privința companiilor farma, clasamentul este dominat de giganți internaționali precum KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie, GlaxoSmithKline și AstraZeneca. Pe segmentul local, Balkan Pharmaceuticals rămâne liderul absolut, cu vânzări de 9,7 milioane euro în nouă luni. Distribuția rămâne puternic concentrată: primele trei companii – Dita Estfarm, RihPanGalFarma și Tetis International – controlează aproximativ 80% din importuri.