Va intra Putin să „denazifice” și Moldova? Armand Goșu: România riscă să aibă graniță cu Rusia în Delta Dunării

Măsuri speciale în autoproclamata Republică Transnistria, după ce acum două zile și ieri dimineață au fost mai multe explozii în regiune. Autoritățile de la Chișinău vorbesc de acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, în timp ce Kremlinul anunță că urmărește îndeaproape situația. Care sunt, însă, în acest context, riscurile pentru România?

Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, spune că incidentele din Transnistria ar fi provocări care ar putea duce la destabilizarea situației în regiune. Asta nu ar însemna neapărat un război – afirmă Armand Goșu, care nu exclude riscuri și pentru România.

„Asta se traduce pentru noi, pentru România, a avea sau a nu avea graniță în Deltă cu Rusia pentru că tu deja ai graniță cu Rusia în bazinul Mării Negre din 2014”, a spus Armand Goșu pentru Europafm.

Situația e cu atât mai delicată cu cât minoritatea rusofonă din Transnistria îl susține pe Vladimir Putin.

„Moldova a evitat a interzice televiziunile rusești. Spre deosebire de Ucraina, Moldova nu le-a interzis. Azi încă moldovenii își iau cea mai mare parte din informații de la televiziunile rusești, iar rezultatul este acesta: că în Transnistria avem provocări care ar putea destabiliza situația”, a mai spus Armand Goșu.

Între timp, după exploziile semnalate – fără victime – Transnistria a instituit cod Roșu de pericol terorist și a întețit controalele la granița cu Republica Moldova.Analiștii de la Chișinău vorbesc despre acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, de natură să creeze pretexte pentru o eventuală invazie în Republica Moldova.

De cealaltă parte, Federația Rusă se declară îngrijorată și anunță că urmărește cu îndeaproape ce se întâmplă în Transnistria.

#graniță #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile repetate asupra centrelor logistice ale platformei rusești de comerț online Wildberries (WB) au început să se reflecte direct în buzunarele consumatorilor. Potrivit presei ruse, în ultimele zile prețurile pentru numeroase produse comercializate pe marketplace au crescut cu 10–30%, iar în unele cazuri chiar cu 35%.

Cumpărătorii spun că au observat majorările la produsele salvate anterior în coșul de cumpărături. Un exemplu oferit de o antreprenoare arată că un produs care costa 1.600 de ruble săptămâna trecută a ajuns la 2.100 de ruble, o scumpire de aproximativ 30%.

Și comercianții care vând pe platformă confirmă că produsele lor s-au scumpit, deși susțin că nu au modificat prețurile. Potrivit acestora, Wildberries a eliminat în masă reducerile finanțate din fonduri proprii, măsură care a dus automat la creșterea prețurilor afișate pentru consumatori.

„Wildberries a anulat practic toate promoțiile pe care le finanța din propriile resurse. Este de înțeles, compania încearcă să-și refacă logistica și va trebui să acopere pagubele provocate de incendiile din depozite. Rezultatul este că aproape toate produsele s-au scumpit”, a declarat un comerciant care activează pe mai multe platforme de comerț electronic din Rusia.

Problemele nu se limitează doar la prețuri. Vânzătorii afirmă că termenele de livrare s-au prelungit considerabil, de la 2–4 zile la aproape 10 zile, din cauza perturbării rețelei logistice.

Potrivit estimărilor unui expert în piața imobiliară logistică, între 18 și 31 iulie, dronele ucrainene au atacat depozite Wildberries cu o suprafață totală de peste un milion de metri pătrați, echivalentul a cel puțin 15% din infrastructura logistică administrată de companie. Cele mai afectate au fost centrele logistice de mari dimensiuni, ceea ce a generat blocaje în lanțul de distribuție.

Scumpirile s-au extins și la Ozon, principalul concurent al Wildberries. Comercianții spun că și această platformă a redus reducerile suportate din fonduri proprii, chiar dacă infrastructura sa logistică nu a fost afectată de atacuri.

În paralel, Wildberries a început să acorde plăți de sprijin comercianților afectați de incendiile din depozite. Compania anunță că a efectuat al doilea val de plăți către 175.000 de întreprinderi mici și mijlocii, însă beneficiarii susțin că sumele acoperă doar o mică parte din pierderile suferite.