Povestea unei tinere de 24 de ani care reuşeşte să facă mii de dolari pe lună dintr-o spălătorie auto

Hannah Ingram, o tânără de 24 de ani din SUA, a început să lucreze în real-estate la 17 ani. După o scurtă perioadă petrecută în facultate, s-a lăsat de studii şi a devenit broker imobiliar. În timp ea a început să inveţe despre conceptul de venit pasiv şi a încercat să investească într-o afacere care funcţionează aproape de una singură, scrie CNBC.

Tânăra a reuşit să cumpere cu 2.000 de dolari o spălătorie auto, care îi aduce venituri pasive de 5.500 de dolari pe lună.

„Partea cea mai bună e că lucrez doar 20 de minute pe zi, când merg să ridic banii şi să verific daca totul este în regulă”, a declarat Hannah.

Ea a închiriat iniţial spălătoria de la fostul proprietar încercând să evite un credit la bancă, pentru ca în 2021, să o cumpere în mod oficial.

Conform contractului pe care l-a încheiat, tânăra s-a angajat să acopere toate ratele lunare, precum şi impozitul pe venit, proprietate şi facturile pentru utilităţi. După satisfacerea acestor obligaţii, Hannah a putut încasa întreg profitul.

Potrivit lui Hannah Ingram, când vine vorba de un business de acest tip cele mai importante aspecte sunt locaţia şi cât de accesibilă e clienţilor, o bună evaluare a veniturilor şi necesitatea de a păstra clienţii fideli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinara #spălătorie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.