Chișinăul interzice cereale ucrainene! Kievul: Ciudată decizie. Nu exportăm în Moldova

Republica Moldova intenționează să impună restricții temporare pentru cerealele ucrainene, a anunțat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea

Ucraina consideră nemotivată intenția Moldovei de a introduce interdicție pentru importul în țara noastră a cerealelor și uleiului din Ucraina.

În comunicatul ministerului Politicilor Agrare se la Kiev, se menționează că ministrul ucrainean, Nicoale Solskii, a declarat „ciudată” intenția părții moldovenești, în condițiile în care Ucraina nu ar exporta în Moldova aceste produse.

Ministerul Agriculturii de la Chișinău va aplica temporar măsuri identice cu cele ale UE (în unele state comunitare), privind importul de cereale și semințe oleaginoase originare din Ucraina.

Este vorba de restricția temporară a importurilor la patru produse agricole: grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina, potrivit unui comunicat de presă. Măsurile vizează reducerea blocajelor logistice privind aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile vor intra în vigoare la 2 mai și vor dura până la 5 iunie 2023.

Potrivit Comisiei, în această perioadă, grâul, porumbul, semințele de rapiță și de floarea-soarelui originare din Ucraina pot continua să fie puse în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre de pe linia întâi: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Produsele pot continua să circule sau să tranziteze aceste cinci state membre prin intermediul unui regim vamal comun de tranzit sau pot fi direcționate către o țară sau un teritoriu din afara UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.