PREMIERĂ în UE! Vântul și soarele au produs mai multă electricitate decât gazul

Sursele eoliene şi solare au generat a cincea parte (22,28%) din electricitatea din Uniunea Europeană, în 2022, depăşind pentru prima dată gazele naturale (19,91%), într-un sector dominat de nuclear şi energie hidro (32,04%), conform datelor publicate marţi de think tank-ul Ember Energy, relatează agenţia EFE.

Producţia solară a avut un avans de 24% în 2022 şi cea eoliană de 33% în UE şi au dus la economii de 10 miliarde euro din înlocuirea gazelor naturale, conform Ember.

Ţara cu cea mai mare producţie de energie solară a fost în 2022 Olanda (14%), care a preluat conducerea de la Spania (12%). Spania se situa pe primul loc în topul UE în ceea ce priveşte noile capacităţi instalate (+21%), dar Ţările de Jos au dublat această rată (51%).

Totodată, în 2022, cererea de electricitate s-a redus cu 7% comparativ cu anul anterior şi cu 8,5% în ultimul trimestru.

La nivelul UE, producţia pe bază de gaze a crescut cu 0,8% şi cea pe bază de combustibili fosili cu 3%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energie regeneabila #energie eoliana #electricitate #energie solara #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prezent relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de după sfârșitul Războiului Rece.

Dar de-a lungul secolelor, legăturile au fost mai strânse, dovadă că acum 156 de ani, Rusia a vândut Americii cu suma de 7,2 milioane de dolari, Alaska, tranzacție care este considerată de experți cea mai mare greșeală din istorie a Moscovei.

Pe 30 martie 1867. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind achiziționarea teritoriului de nord al Alaskăi, care cuprindea aproape 600.000 de mile pătrate, potrivit TVP World.

În 1866, guvernul rus a analizat oferta Statelor Unite de a cumpăra pământul din Alaska. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a mediat acordul în numele Washingtonului, în timp ce ministrul rus Edouard de Stoeckl a condus negocierile în numele Moscovei.

Cele două națiuni au ajuns la un acord la 30 martie 1867, prin care Statele Unite trebuia să plătească Rusiei suma de 7,2 milioane de dolari pentru Alaska.

Tranzacția a fost intermediată de Edouard de Stoeckl, care a primit un cec de 7,2 milioane de dolari. Tratatul de cesiune, care a fost semnat de țarul Alexandru al II-lea și a încheiat oficial înțelegerea de cumpărare a Alaska din Rusia.

Președintele Statelor Unite de atunci Andrew Johnson a semnat tratatul pe 28 mai, iar Senatul american a validat acordul pe 9 aprilie, iar Alaska a fost transferată oficial la Statele Unite pe 18 octombrie 1867. Această achiziție a pus capăt prezenței Rusiei în America de Nord și a asigurat accesul SUA la marginea nordică a Pacificului.

Statele Unite au cumpărat aproape 600.000 de mile pătrate cu mai puțin de 2 cenți pe acru, deși mulți politicieni de la Washington s-au opus achiziției.

Abia după marea goană a aurului din Klondike, Alaska a fost văzută de toți americanii ca o adăugare demnă la teritoriul american. În plus, locația strategică a terenului achiziționat dădea drept SUA la revendicările teritoriale din Arctica.
Importanța strategică a Alaska a fost în cele din urmă recunoscută în cel de-Al Doilea Război Mondial. Alaska a devenit stat la 3 ianuarie 1959.