Premierului Recean îi merge bine! Aripioarele i-au ridicat afacerea în slăvi

Operatorul în sistem de franciză Sphera Franchise Group (SFG), care administrează lanţurile de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, precum şi restaurantele KFC din Republica Moldova şi Italia, a înregistrat în primele trei luni ale lui 2023 un profit net de 7,3 milioane lei românești echivalentul a 1,7 milioane de euro, faţă de o pierdere netă de 10,9 milioane lei în T1/2022, în timp ce EBITDA a crescut de peste şase ori, la 23,5 milioane lei.

Grupul a raportat vânzări consolidate de 335,1 milioane lei românești (67 milioane de euro), o creştere de 20,3% faţă de perioada similară a anului trecut, conform raportului financiar al Sphera.

„În pofida ciclicităţii businessului şi a contextului economic provocator, cu inflaţie ridicată, am început 2023 în forţă, continuând trendul de creştere a anului trecut“, spune Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Declarația de avere a lui Dorin Recean menționează dividende de peste 35.000 euro încasate în 2021 de la US Food Network SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #KFC #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.