Prețul leilor crește. Moldovenii economisesc mai mult. Câți bani au în bănci

În luna noiembrie, moldovenii au economist în bănci 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 34,9 la sută față de luna noiembrie 2020, potrivit datelor Băncii Național a Moldovei.

În monedă națională, au economist 1,9 miliarde de lei (+13,7 la sută față de luna precedentă și +26,0 la sută față de noiembrie 2020), iar în valută străină echivalentul a 950,4 mil. de lei (+15,9 la sută față de luna precedentă și + 57,2 la sută față de noiembrie 2020).

Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 66,7 la sută, a celor în valută – 33,3 la sută. Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 73,3 la sută (45,9 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 27,4 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 29,9 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,7 la sută din totalul depozitelor atrase.

În ceea ce privește ratele dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,54 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,03 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,68 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,32 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,01 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,59 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,34 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu noiembrie 2020, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu o rată medie de 0,45 la sută, iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,21 la sută.

#depozite #suma #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.