Prețul leilor crește. Moldovenii economisesc mai mult. Câți bani au în bănci

În luna noiembrie, moldovenii au economist în bănci 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 34,9 la sută față de luna noiembrie 2020, potrivit datelor Băncii Național a Moldovei.

În monedă națională, au economist 1,9 miliarde de lei (+13,7 la sută față de luna precedentă și +26,0 la sută față de noiembrie 2020), iar în valută străină echivalentul a 950,4 mil. de lei (+15,9 la sută față de luna precedentă și + 57,2 la sută față de noiembrie 2020).

Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 66,7 la sută, a celor în valută – 33,3 la sută. Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 73,3 la sută (45,9 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 27,4 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 29,9 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,7 la sută din totalul depozitelor atrase.

În ceea ce privește ratele dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,54 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,03 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,68 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,32 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,01 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,59 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,34 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu noiembrie 2020, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu o rată medie de 0,45 la sută, iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,21 la sută.

#depozite #suma #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.