Prețul petrolului rus a scăzut sub „pragul de durere” al bugetului

În luna septembrie, prăbușirea prețurilor internaționale ale petrolului a dus la scăderea prețului barilului de Brent la cel mai scăzut nivel din decembrie 2021, influențând negativ și prețurile petrolului rus Urals și veniturile companiilor petroliere.

Potrivit Bloomberg, la începutul săptămânii, prețul petrolului rus în porturile Mării Baltice a scăzut sub 60 de dolari pe baril pentru prima dată de la începutul anului. Pe 10 septembrie, în porturile Primorsk și Ust-Luga, Urals a fost vândut la 57,44 dolari și 57,79 dolari pe baril, respectiv. Prețurile în portul Novorossiysk au fost ușor mai mari, la 60,33 dolari pe baril, conform Reuters.

În ultimele două săptămâni, prețul petrolului rus a scăzut cu 12,7 dolari, sau 18%. Nivelul actual al prețurilor, în jur de 60 de dolari pe baril, este considerat „incomod” pentru bugetul federal, spun analiștii de la Rosbank. Proiectul bugetului pentru anul în curs a fost elaborat având în vedere un preț estimat de 70 de dolari pe baril pentru Urals, cu aproximativ 17% mai mult decât prețul actual. O estimare similară de 69,7 dolari pe baril a fost inclusă în proiectele pentru bugetul pe 2025.

Scăderea drastică a prețului petrolului pune bugetul federal în dificultate, avertizează economistul Evgheni Suvorov de la banca Centrcredit. Pentru a compensa pierderile de venituri, conform regulii bugetare, guvernul ar trebui să utilizeze Fondul Național de Bunăstare. Totuși, acesta mai are doar 4,8 trilioane de ruble în fonduri lichide, dintre care 1,3 trilioane sunt deja rezervate pentru cheltuieli în decembrie. „Ce va face guvernul în această situație este un mare mister,” concluzionează Suvorov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.