Prețuri de Vest, salarii de Est! Apartamentul de 208 mii de euro care aprinde și discuția despre Chișinău

Un apartament cu trei camere din sudul Bucureștiului, cumpărat cu 208 mii de euro printr-un credit pe 30 de ani, a declanșat o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare, după ce noul proprietar și-a prezentat achiziția pe Reddit. Pentru mulți utilizatori, suma plătită este greu de justificat pentru zona Berceni, în timp ce alții spun că asemenea prețuri au devenit deja obișnuite pe piața imobiliară din Capitală, scrie bzc.ro

„Am primit cheile, București, 208k, 4,79%”, a scris proprietarul, precizând că apartamentul are 79 de metri pătrați fără balcoane și aproape 90 de metri pătrați cu acestea incluse. În preț intră și un loc de parcare subteran.

Locuința se află într-un ansamblu rezidențial din apropierea Parcului Tudor Arghezi. Proprietarul a contractat creditul pentru 30 de ani, însă speră să îl achite anticipat în aproximativ 15 ani.

El spune că prețurile continuă să crească, iar locuințele dintr-un bloc vecin, aflat încă în construcție, sunt deja cu 10–15% mai scumpe.

„Perfect de acord, dar astea sunt vremurile”, a răspuns acesta criticilor privind prețul.

Reacțiile au fost împărțite. Unii utilizatori au apreciat ansamblul rezidențial, dar au considerat suma exagerată raportat la amplasare.

„200.000 pentru Berceni e nebunie curată. Îți iei casă în comuna Berceni. Enorm! Prea departe de orice”, a comentat un utilizator.

Alții au atras însă atenția că nici apartamentele vechi din zonele centrale ale Bucureștiului nu mai sunt ieftine. Un participant la discuție a relatat că apartamente cu trei camere în blocuri construite în anii ’80, fără renovări importante, s-au vândut cu peste 190.000 de euro în zone precum Aviației, Unirii, Decebal sau Alba Iulia.

În cazul locuințelor renovate sau dotate cu centrală termică, prețurile ar fi depășit chiar 220.000 de euro.

Dezbaterea s-a extins rapid spre dilema casă la periferie versus apartament în oraș. Mai mulți utilizatori au susținut că, pentru peste 200.000 de euro, ar prefera să cumpere un teren și să construiască o casă în jurul Bucureștiului.

Problema este însă naveta.

„Și să faci naveta trei ore în fiecare zi? Traficul este îngrozitor”, a replicat un utilizator. Proprietarul apartamentului a recunoscut că analizase și varianta unui teren, dar a renunțat tocmai din cauza timpului pierdut în trafic.

Alți participanți la discuție au mers mai departe și au vorbit despre dificultatea tot mai mare a clasei de mijloc de a-și permite o locuință.

„Cu cât mai repede vom înțelege că trendul este excluderea clasei de mijloc de la a fi proprietari, cu atât mai ușor nu o să ne mai mirăm de prețuri”, a comentat un utilizator.

Prețul apartamentului din București a fost comparat și cu cele din alte capitale europene. Pe aceeași comunitate Reddit, un apartament de 101 metri pătrați din Atena ar fi fost cumpărat cu 200.000 de euro, iar la Lisabona un cumpărător a plătit 270.000 de euro pentru prima sa locuință.

În suburbia Berlinului, o locuință de 72 de metri pătrați a costat 175.000 de euro, în timp ce la Viena un apartament cu patru camere, balcon și bucătărie separată, amplasat într-o zonă centrală, a fost cumpărat cu 525.000 de euro.

La Praga, prețurile relatate de utilizatori sunt și mai mari: un cuplu a plătit 460.000 de euro pentru un apartament de 83 de metri pătrați.

Pe de altă parte, diferențele din interiorul Bucureștiului rămân foarte mari. În mai 2026, un alt român relata că a cumpărat un apartament de 62 de metri pătrați cu 95.000 de euro, iar în iulie un cuplu anunța achiziția unui apartament cu patru camere și aceeași suprafață, în zona Apusului, pentru 79.000 de euro.

Cazul apartamentului de 208.000 de euro arată cât de puternic s-au schimbat percepțiile asupra prețurilor locuințelor din București. Pentru unii, suma este „nebunie curată”. Pentru alții, este pur și simplu noua realitate a pieței imobiliare.

Situația din București este relevantă și pentru cumpărătorii din Republica Moldova, în condițiile în care prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut puternic în ultimii ani.

La începutul anului 2026, prețul mediu al locuințelor din capitală era estimat la aproximativ 1.700–1.900 de euro pentru un metru pătrat, nivel aflat la maxime istorice.

Potrivit datelor Acces Imobil, prețul mediu a ajuns la circa 1.720 de euro/mp la sfârșitul anului 2025, față de aproximativ 1.070 de euro/mp în 2023. Astfel, în numai doi ani, scumpirea a fost de peste 60%.

Raportat la această medie, un apartament de 79 de metri pătrați în Chișinău ar costa teoretic aproximativ 136.000 de euro, iar la un nivel de 1.900 de euro/mp ar ajunge la circa 150.000 de euro. În blocurile noi și în zonele mai scumpe ale capitalei, însă, prețurile pot urca semnificativ peste medie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.