Prețurile la struguri au crescut cu 24% în 2024

06 Nov. 2024, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2024, 13:54 // Actual //  Ursu Victor

În perioada ianuarie-septembrie 2024, prețurile producătorilor de produse agricole din Moldova au înregistrat o creștere medie de 1,2% față de aceeași perioadă din 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Această majorare se datorează în principal creșterii prețurilor produselor de plante, care au crescut cu o medie de 2,3%, în timp ce prețurile produselor de origine animală au scăzut cu 2,4%.

Printre cele mai semnificative creșteri se numără prețurile la struguri, care au fost cu 23,8% mai mari decât anul trecut, iar alte produse din sectorul vegetal au avut, de asemenea, creșteri importante, cum ar fi rapița (+28,5%), fructele și fructele de pădure (+21,4%) și legumele de seră (+15,1%).

Pe de altă parte, anumite produse agricole au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor, printre care porumbul pentru boabe, cu o scădere de 22,4%, legumele de câmp deschis, care au scăzut cu 15,7%, și cartofii, cu o scădere de 10,5%.

Aceste fluctuații ale prețurilor reflectă atât condițiile climatice din acest an, cât și cerințele pieței interne și externe, care influențează producția agricolă din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.