Prețurile reglementate „împing” CET Nord înapoi la Moldovagaz după tentativa de ieșire pe piața liberă

CET Nord a decis să iasă de pe piața liberă de achiziție a gazelor naturale și să revină la Moldovagaz, după ce a întâmpinat mai multe dificultăți legate de reglementarea prețurilor. Într-o declarație făcută recent, Brînza a explicat că CET Nord a fost prima entitate care a părăsit piața reglementată, achitându-și toate datoriile, și a semnat, pe 15 martie, convenția cu Bursa Română de Mărfuri (BRM), iar la 11 aprilie a procurat gaze naturale la un preț mai mic decât cel reglementat, a declarat Marian Brînza, directorul CET Nord.

„Am hotărât să achiziționăm gaze până la 1 octombrie și apoi să continuăm pe termen lung, pe un an gazier. Însă, pe parcurs, am întâmpinat mai multe impedimente legate de punctul 28 din metodologia ANRE, care plafonează prețul. Acesta a limitat cheltuielile de achiziție, iar prețurile aplicate nu puteau depăși nivelul celor reglementate de ANRE”, a spus Brînza.

Directorul CET Nord a menționat că au avut mai multe ședințe pentru modificarea legislației secundare, dar nu s-a găsit o soluție care să permită liberalizarea pieței și echilibrarea prețurilor. De asemenea, Brînza a subliniat că în data de 28 iunie, compania a primit o ofertă cu un preț mai mare de 9.000 MDL/MWh, față de prețul reglementat de 7.750 MDL/MWh, iar în septembrie, prețul a fost ajustat, dar în continuare s-a înregistrat o pierdere de aproximativ 2,6 milioane de lei din cauza diferenței de preț.

În ciuda încercărilor de a achiziționa gaze la prețuri mai avantajoase, CET Nord a fost nevoită să revină la Moldovagaz din cauza obstacolelor reglementare și a diferențelor de preț, care au avut un impact negativ asupra tarifului și asupra stabilității financiare a companiei.

Pe 11 aprilie 2024, CET Nord a efectuat prima achiziție de gaze naturale pe platforma bursieră BRM, iar câștigătoare a licitației a fost desemnată compania „NATURAL GAZ DC”. Acest contract viza livrarea unei cantități de 22.279,649 MWh-G de gaze naturale pentru perioada mai-septembrie, la prețul de 691,90 MDL/MWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #metan #achizitii #Moldovagaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.