Progresele din justiție scârțâie! Integritatea candidaților din judecătorii și procuraturi, sub lupa unei noi comisii

Parlamentul Republicii Moldova a numit cei șase membri ai Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Aceștia sunt Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie Miron – desemnați la propunera fracțiunilor parlamentare și Victoria Henley, Nona Tsotoria, Herman Von Hebel – desemnați la propunerea partenerilor de dezvoltare.

Hotărârile de numire a acestora în calitate de membri ai Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor au fost adoptate astăzi, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Tot astăzi, Legislativul a adoptat Hotărârea cu privire la confirmarea componenței nominale a comisiei.

Hotărârile intră în vigoare la data adoptării.

În conformitate cu Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este formată din 6 membri. Trei membri, cetățeni ai Republicii Moldova, sunt desemnați la propunerea fracțiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției, aprobați cu votul a 3/5 din deputații aleși. Alți trei membri sunt desemnați la propunerea partenerilor de dezvoltare, aprobați cu votul a 3/5 din deputații aleși.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#judecătorii #numiri #candidati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat și companiile cu capital public ar putea primi mai multă libertate în vânzarea și închirierea bunurilor pe care nu le folosesc, fără a mai cere aprobări suplimentare de la autorități în anumite situații. Modificările sunt prevăzute într-un proiect expus consultărilor publice de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care propune actualizarea regulilor de administrare a proprietății publice și simplificarea procedurilor de valorificare a activelor neutilizate.

Documentul prevede că întreprinderile de stat, cele municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor putea decide singure comercializarea activelor neutilizate atunci când valoarea cumulată a acestora nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. Dacă valoarea bunurilor depășește acest prag, va fi necesară aprobarea prealabilă a organului abilitat sau a autorității publice competente.

Pentru asemenea cazuri, întreprinderile vor trebui să prezinte raportul comisiei care a identificat activele neutilizate și o analiză economică privind oportunitatea vânzării acestora. Autoritățile competente vor avea la dispoziție până la 30 de zile pentru a aproba sau respinge solicitarea.

Proiectul introduce și criterii clare pentru determinarea activelor neutilizate. Astfel, în această categorie vor putea fi incluse bunurile mobile care nu au fost folosite mai mult de un an și bunurile imobile neutilizate timp de peste trei ani. De asemenea, vor putea fi considerate neutilizate activele care sunt exploatate ineficient sau nerentabil, cele care nu mai sunt necesare pentru activitatea întreprinderii, bunurile înlocuite cu tehnologii moderne, activele aflate în surplus ori cele afectate de uzură fizică și morală.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru transmiterea în locațiune a bunurilor. Consiliile de administrație ale întreprinderilor vor putea aproba închirierea construcțiilor, încăperilor, suprafețelor amenajate sau a altor bunuri atunci când valoarea lor contabilă cumulată nu depășește 10% din valoarea totală a activelor întreprinderii. În celelalte situații va fi necesar acordul fondatorului sau al autorității competente.

Totodată, termenul maxim al contractelor de locațiune va fi extins de la trei la cinci ani. Proiectul mai stabilește că nu va fi permisă transmiterea în locațiune cu drept de răscumpărare, iar contractele vor trebui să conțină obligatoriu clauze privind obiectul locațiunii, durata contractului, chiria și condițiile de restituire a bunului.

O altă prevedere nouă vizează instituțiile bugetare. Potrivit proiectului, veniturile obținute din închirierea activelor neutilizate ale acestora vor fi transferate integral la bugetul de stat. Autorii documentului argumentează că măsura este necesară pentru asigurarea disciplinei financiar-bugetare și a unei administrări mai transparente a patrimoniului public.

În nota informativă se arată că actualele regulamente, aprobate în 2008, nu mai reflectă integral modificările operate în legislația privind administrarea proprietății publice, ceea ce generează neclarități privind competențele autorităților și ale organelor de conducere ale întreprinderilor. Potrivit autorilor, noile reguli urmăresc „asigurarea coerenței cadrului normativ, sporirea eficienței gestionării patrimoniului public, simplificarea procedurilor administrative și reducerea riscurilor de interpretare neuniformă și aplicare neunitară a normelor”.

Ministerul precizează că implementarea modificărilor nu va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.