Proiectul de lege buclucaș care i-a înfuriat pe fermieri

Asociația Forța Fermierilor a emis o declarație fermă, exprimând profundul lor disconfort și îngrijorare cu privire la proiectul de lege propus privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, proiect expus în prezent pentru consultări publice. Potrivit organizației, acest proiect aduce atingeri grave drepturilor fermierilor și este în contradicție cu normele constituționale și cu legislația internațională.

Una dintre principalele nemulțumiri ale Asociației Forța Fermierilor se referă la obligativitatea asocierei forțate a fermierilor și intervenția directă a autorităților statale în procesul de constituire a camerelor agricole, chiar dacă aceste organizații ar trebui să fie, conform propunerii, înființate ca asociații nonguvernamentale. Conform proiectului de lege, fermierii care dețin mai mult de 2 hectare de teren ar fi obligați să devină membri ai camerelor agricole.

Articolul 8, alineatul (2) din proiectul de lege a stârnit nemulțumirea fermierilor, care consideră că obligativitatea asociativă încalcă flagrant principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. În special, articolul 20 al Declarației susține că „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.”

De asemenea, Asociația a subliniat că articolul 11, alineatul (4) și articolul 12, alineatul (5) prevăd transmiterea tuturor documentelor de constituire ale camerelor agricole pentru avizare către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce, în opinia fermierilor, reprezintă o ingerință excesivă a statului în funcționarea organizațiilor nonguvernamentale.

Reprezentanții Asociației au subliniat că, deși susțin înființarea camerelor agricole ca o formă de asociere a producătorilor agricoli, proiectul actual contravine prevederilor Constituției și Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Ei au caracterizat proiectul de lege drept „periculos” și au sugerat că ar putea avea drept scop crearea unui sistem de organizații agricole subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În contextul procesului de integrare europeană, organizația fermierilor solicită revizuirea proiectului și consultarea amănunțită a părerilor fermierilor, astfel încât să se ajungă la un cadru legal care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, conform valorilor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermeir #nemultumire #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.