Proiectul de lege buclucaș care i-a înfuriat pe fermieri

Asociația Forța Fermierilor a emis o declarație fermă, exprimând profundul lor disconfort și îngrijorare cu privire la proiectul de lege propus privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, proiect expus în prezent pentru consultări publice. Potrivit organizației, acest proiect aduce atingeri grave drepturilor fermierilor și este în contradicție cu normele constituționale și cu legislația internațională.

Una dintre principalele nemulțumiri ale Asociației Forța Fermierilor se referă la obligativitatea asocierei forțate a fermierilor și intervenția directă a autorităților statale în procesul de constituire a camerelor agricole, chiar dacă aceste organizații ar trebui să fie, conform propunerii, înființate ca asociații nonguvernamentale. Conform proiectului de lege, fermierii care dețin mai mult de 2 hectare de teren ar fi obligați să devină membri ai camerelor agricole.

Articolul 8, alineatul (2) din proiectul de lege a stârnit nemulțumirea fermierilor, care consideră că obligativitatea asociativă încalcă flagrant principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. În special, articolul 20 al Declarației susține că „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.”

De asemenea, Asociația a subliniat că articolul 11, alineatul (4) și articolul 12, alineatul (5) prevăd transmiterea tuturor documentelor de constituire ale camerelor agricole pentru avizare către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce, în opinia fermierilor, reprezintă o ingerință excesivă a statului în funcționarea organizațiilor nonguvernamentale.

Reprezentanții Asociației au subliniat că, deși susțin înființarea camerelor agricole ca o formă de asociere a producătorilor agricoli, proiectul actual contravine prevederilor Constituției și Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Ei au caracterizat proiectul de lege drept „periculos” și au sugerat că ar putea avea drept scop crearea unui sistem de organizații agricole subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În contextul procesului de integrare europeană, organizația fermierilor solicită revizuirea proiectului și consultarea amănunțită a părerilor fermierilor, astfel încât să se ajungă la un cadru legal care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, conform valorilor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermeir #nemultumire #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.