Proiectul de lege buclucaș care i-a înfuriat pe fermieri

Asociația Forța Fermierilor a emis o declarație fermă, exprimând profundul lor disconfort și îngrijorare cu privire la proiectul de lege propus privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, proiect expus în prezent pentru consultări publice. Potrivit organizației, acest proiect aduce atingeri grave drepturilor fermierilor și este în contradicție cu normele constituționale și cu legislația internațională.

Una dintre principalele nemulțumiri ale Asociației Forța Fermierilor se referă la obligativitatea asocierei forțate a fermierilor și intervenția directă a autorităților statale în procesul de constituire a camerelor agricole, chiar dacă aceste organizații ar trebui să fie, conform propunerii, înființate ca asociații nonguvernamentale. Conform proiectului de lege, fermierii care dețin mai mult de 2 hectare de teren ar fi obligați să devină membri ai camerelor agricole.

Articolul 8, alineatul (2) din proiectul de lege a stârnit nemulțumirea fermierilor, care consideră că obligativitatea asociativă încalcă flagrant principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. În special, articolul 20 al Declarației susține că „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.”

De asemenea, Asociația a subliniat că articolul 11, alineatul (4) și articolul 12, alineatul (5) prevăd transmiterea tuturor documentelor de constituire ale camerelor agricole pentru avizare către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce, în opinia fermierilor, reprezintă o ingerință excesivă a statului în funcționarea organizațiilor nonguvernamentale.

Reprezentanții Asociației au subliniat că, deși susțin înființarea camerelor agricole ca o formă de asociere a producătorilor agricoli, proiectul actual contravine prevederilor Constituției și Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Ei au caracterizat proiectul de lege drept „periculos” și au sugerat că ar putea avea drept scop crearea unui sistem de organizații agricole subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În contextul procesului de integrare europeană, organizația fermierilor solicită revizuirea proiectului și consultarea amănunțită a părerilor fermierilor, astfel încât să se ajungă la un cadru legal care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, conform valorilor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermeir #nemultumire #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.